Apicultorii români, între afaceri "pe butuci" şi accesarea fondurilor europene

Un număr de 60 de firme din domeniul apicol au participat, la finalul săptămânii trecute, la cea de-a doua ediţie a Târgului Internaţional de Miere de la Bucureşti, în perimetrul FIITEA Apimondia. În timp ce o parte dintre apicultorii români se plâng că producţia de miere este din ce în ce mai slabă, un alt grup al crescătorilor de albine se declară mulţumiţi de rezultatele obţinute în acest an.

• Apicultorii din Brăila, cei mai nemulţumiţi de producţie şi fonduri

Potrivit Agerpres, cei mai nemulţumiţi sunt apicultorii din judeţul Brăila, care se plâng de faptul că bugetele mici, coroborate cu producţia mică de miere, nu le mai permit întreţinerea familiilor de albine pe care le deţin. Una dintre soluţiile la care sunt hotărâţi să apeleze este de a-şi vinde stupii chiar şi la jumătate de preţ. Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Brăila (ACAB), Florian Vizireanu, îi sfătuieşte pe crescătorii de albine să nu-şi vândă afacerile şi recunoaşte faptul că principalele cauze ale problemelor reclamate sunt seceta, temperaturile ridicate şi poluarea.

Potrivit datelor centralizate la nivel local, la culesul principal de floarea-soarelui, apicultorii brăileni au obţinut o producţie medie de 14-15 kilograme de miere pe familia de albine, faţă de media de miere marfă de 40 de kilograme pe stup, obţinută în alţi ani. În ceea ce priveşte mierea de salcâm, în 2009 s-a obţinut o producţie medie de 6-7 kilograme pe familia de albine, iar la rapiţă de 7-8 kilograme de miere pe familie.

O situaţie mult mai bună au raportat apicultorii teleormăneni. Din datele recente, obţinute de la cei aproximativ 2.000 de crescători de albine din judeţ, reiese că, în 2009, producţia de miere a fost de peste zece kilograme de la o familie de albine, valoare superioară celei consemnate în anii precedenţi. La ora actuală, aproape 140 de apicultori din judeţ au depus cereri de finanţare de la Uniunea Europeană, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

• În Călăraşi, producţie slabă la mierea de floarea-soarelui

Şi apicultorii călărăşeni spun că producţia de miere de salcâm şi cea din rapiţă a fost mult mai bună, în 2009, comparativ cu anul trecut. Producţia medie a fost între 12 şi 13 kilograme de miere pe familia de albine. Nu acelaşi lucru de poate spune, însă, despre mierea de floarea-soarelui, producţia la acest sortiment fiind, în opinia vicepreşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) din Călăraşi, Dumitru Ion, una foarte slabă în comparaţie cu anii precedenţi. Apicultorii călăreşeni, deşi se declară mulţumiţi atât de calitatea mierii, apreciate la export fiind sortimentele de salcâm, rapiţă şi floarea soarelui, cât şi de preţul practicat, reclamă faptul că întâmpină probleme legate de întocmirea dosarelor de subvenţii.

• Producţie mare de miere în Transilvania

Anul 2009 a fost cel mai bun an din ultimii cinci pentru apicultorii din Alba, atât calitativ, cât şi cantitativ, cele mai bune producţii fiind obţinute în zona de munte, unde s-au făcut şi câte două extracţii de miere, potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine Alba, Emilian Telegariu. În zona de munte, apicultorii au recoltat şi câte două extracţii de miere, ajungând la o producţie de 10-12 kilograme pe familie de albine. În schimb, în zonele Blaj şi Ocna Mureş au fost producţii ceva mai mici. În judeţul Alba există şi un procesator de miere, la Blaj, care exportă cea mai mare cantitate din producţie, în special în Japonia şi Singapore, dar şi în Canada, Statele Unite ale Americii, Austria, Germania, Italia.

Cei 500 de apicultori din judeţul Braşov fac faţă cu greu cererilor de miere la export, iar 80 la sută din producţie este exportată doar în Germania, restul ajungând în Marea Britanie, Franţa şi Italia. "Cererile sunt mult mai mari faţă de ce putem noi produce. Mierea de salcâm şi mierea polifloră de Transilvania sunt cele mai solicitate sortimente la export. Pe piaţa internă valorificăm doar unu la sută din întreaga producţie", a precizat Silviu Ganea, de la Centrul de preluare a mierii din Făgăraş. Din cei 500 de apicultori, 100 au depus proiecte pentru finanţare europeană. Apicultorii primesc şi o subvenţie de 75 de lei de la stat pentru un număr de 50 de familii de albine, chiar dacă majoritatea au peste 100 de familii.

Producţia de miere obţinută, în acest an de apicultorii harghiteni este mai mare cu 30% decât cea de anul trecut. Preşedintele Asociaţiei Apicultorilor din Harghita, Lazar Tibor, a declarat că apicultorii care au rămas în judeţ şi nu au mers cu stupii în alte zone ale ţării au obţinut aproximativ 20-30 de kilograme de miere pe familia de albine, în vreme ce aceia care practică apicultura pastorală au reuşit să obţină şi peste 50 kilograme pe familie.