AUTORITĂŢILE DEMAREAZĂ PLANUL MARSHALL PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ "Eficienţa energetică vizează direct balanţa comercială şi creează locuri de muncă"

• Interviu cu Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor

Eficienţa energetică nu a reuşit, până acum, să ocupe un loc fruntaş pe agenda decidenţilor politici, susţine Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor.

"UE ar dori să reducă consumul de materie primă energetică, de la 1,87 miliarde tone echivalent petrol, cu 20%. După ultima analiză, realizată anul trecut, noi ne apropiem de 9%, deci suntem în afara ţintei", a precizat domnia sa, ieri, într-o dezbatere de profil, care a avut loc la Palatul Parlamentului.

În aceste condiţii, Iulian Iancu a anunţat demararea unui plan de acţiune la nivel naţional pentru reducerea consumului energetic şi creşterea eficienţei în domeniu.

Specialiştii din piaţă susţin că va fi destul de greu de realizat acest plan, având în vedere multiplele probleme ale sectorului, printre acestea numărându-se cadrul legislativ "extrem de precar, foarte vechi şi neproductiv", lipsa finanţării şi proporţia foarte redusă, de circa 3%, de clădiri reabilitate.

Despre ceea ce-şi propune Guvernul prin acest plan naţional de acţiune şi despre modul în care ar putea fi el pus în practică, ne-a vorbit cu amabilitate Iulian Iancu, exprimându-şi încrederea că autorităţile vor reuşi în acest demers.

Reporter: Înce situaţie se află ţara noastră, din punct de vedere al eficienţei energetice?

Iulian Iancu: România este obligată să promoveze un plan naţional de acţiune pentru eficienţa energetică. Din păcate, deşi eficienţa energetică este prioritate de grad zero în ţara noastră - pentru că pierdem 27% pe întreg lanţul energetic, ceea ce se traduce în 4,4 miliarde dolari pe an -, aceasta nu se regăseşte în agenda publică pe primul loc. În acelaşi timp, chiar instrumentele de promovare a eficienţei energetice nu sunt eficiente, iar populaţia nu este conştientizată de avantajele promovării tehnologiilor privind eficienţa energetică - unii nu cunosc nimic în acest domeniu, alţii nu prea au încredere, iar câţiva au încercat să aplice metode pentru creşterea eficienţei energetice, dar nu au găsit instrumentele financiare necesare.

În zona industrială, unde s-au mai făcut eforturi şi unde a fost înregistrată o creştere cu 30% a eficienţei energetice, faţă de alte sectoare, acolo nu sunt instrumente de stimulare, de încurajare a efortului de promovare a tehnologiilor privind reducerea consumului şi creşterea eficienţei.

Avem, însă, un sector extrem de avantajos României, care trebuie să se regăsească în acest plan - cel al clădirilor. Din păcate, 80% din factura noastră energetică reprezintă costurile cu apa caldă şi căldura. Aşadar, cel mai mare potenţial ar trebui să plece de aici. De asemenea, noi avem un consum foarte mare generat de aparatura electrică şi electronică de uz casnic, consumul fiind extrem de ineficient în această zonă.

Reporter: Cu ce scop aţi realizat dezbaterea de astăzi?

Iulian Iancu: Prin această dezbatere dorim să aşezăm eficienţa energetică pe primul loc în agenda publică, pentru că vizează direct balanţa comercială a României, securitatea energetică, siguranţa în aprovizionare şi creează locuri de muncă stabile, fiind răspândită uniform pe tot teritoriul ţării.

Aşadar, încercăm, pe de o parte, să creionăm soluţiile planului naţional de acţiune, definind domeniile şi ordinea de prioritate a lor. Există un plan naţional conturat, dar trebuie făcut "eficient".

Pe de altă parte, dorim să grăbim conturarea cadrului legislativ necesar.

Reporter: Cum vom reuşi să fim mai eficienţi, din punct de vedere energetic?

Iulian Iancu: Cea mai modernă construcţie, acum, este cea a contractului de performanţă energetică, realizat de companiile de servicii energetice, numite pe scurt, în plan european, ESCO.

În România, dacă cineva doreşte să înfiinţeze o astfel de companie, nu poate, pentru că nu există în codul CAEN o activitate de acest gen.

Reporter: Ce face o companie ESCO?

Iulian Iancu: Este instrumentul perfect de promovare financiară a tehnologiilor privind eficienţa energetică. O companie ESCO şi proprietarul unei clădiri încheie un contract de performanţă energetică, societatea se angajează, prin contract, să reducă, în proporţie de 30%, consumul de energie, iar proprietarul scapă de orice creştere a facturii la energie.

Mai precis, timp de zece ani, beneficiarul plăteşte, lunar, aceeaşi factură la energie şi compania, prin echipamentele pe care le promovează, reducând consumul cu 30%, îşi alimentează finanţarea din economia realizată, după cei zece ani oferind în totalitate echipamentul spre gestiune clientului, care devine proprietarul acestuia, sau îi încheie contract de eficienţă energetică pe mai departe.

Pe scurt, proprietarul cedează serviciul energetic, iar compania îşi asumă în totalitate responsabilitatea lui.

Reporter: Practic, cum reuşeşte compania ESCO să crească eficienţa energetică?

Iulian Iancu: Schimbă centrala termică, schimbă geamurile, schimbă becurile etc., cu banii obţinuţi dintr-un credit de la bancă, împrumut pe care-l va achita prin contractul de performanţă energetică cu care garantează creditul.

Reporter: Acest sistem funcţionează la nivel european?

Iulian Iancu: Această ecuaţie funcţionează în Europa la nivelul de 7 miliarde euro pe an. Vă daţi seama câte companii ar putea să apară valorificând experţii din domeniul energetic care acum îşi pierd locul de muncă, prin disponibilizările din domeniu? Toţi specialiştii din piaţă, dar şi alte persoane care se pot specializa, pot să-şi înfiinţeze astfel de companii. Dacă doar 10% din cei 8 milioane de consumatori din această ţară, adică 800.000 de consumatori, ar apela la acest serviciu, am avea 800.000 de firme ESCO. Ar fi extraordinar să putem genera acest motor economic.

Reporter: Aşadar, poate fi extins sistemul şi la nivelul consumatorului individual...

Iulian Iancu: Consumatorul individual este, de fapt, ţinta noastră. De aceea am numit acest plan - Planul Marshall pentru eficienţă energetică. În prezent, consumatorul cas-nic nu dispune de resursele financiare să promoveze aceste echipamente, nu are nici pârghii de susţinere şi stimulare din partea statului pe diverse programe.

Din păcate, 47% din consumatori nu sunt conştienţi de consumul pe care-l au. Totodată, nu sunt informaţi şi nici nu înţeleg acest lucru. De aceea, vrem să promovăm un mecanism care să fie uşor de înţeles şi de aplicat.

Reporter: Când credeţi că ar putea deveni funcţional planul naţional de eficienţă energetică?

Iulian Iancu: Noi avem două ţinte. În primul rând, până la finalul acestei sesiuni intenţionăm să promovăm Directiva privind eficienţa energetică, extrem de importantă şi grea. Dacă nu vom reuşi în iunie, vrem ca votul final să fie în septembrie - şi va fi o performanţă -, iar, între timp, să promulgăm Legea pentru promovarea ESCO. Astfel, vom avea instrumenetele legale.

După aceea, va începe mediatizarea, care va trebui făcută într-un program puţin mai amplu - începând din şcoli şi ajungând la consumatorul casnic - prin diverse forme de campanie de informare. Această campanie va fi realizată de către piaţă, pentru că noi promovăm în paralel o piaţă a serviciilor de energie, a tehnologiei de înaltă eficienţă, a companiilor din România care produc echipamente ce reduc consumul de energie. Aceste firme vor fi, ele însele, interesate să se promoveze în spaţiul public, la fel şi băncile, care sunt descurajate să mai acorde credite, de întreg peisajul economic. Băncile au foarte multe credite neperformante şi noi le oferim, practic, un motor de creditare.

Reporter: Bănuiesc că veţi începe cu clădirile publice...

Iulian Iancu: Clădirile publice trebuie să fie exemplu în promovarea acestui plan. Clădirea în care ne aflăm (n.r. Palatul Parlamentului) este obiectiv de grad zero ca exemplu de clădiri publice la care se aplică conceptul. Din fericire, aici, o serie de companii ce dezvoltă echipamente de eficienţă energetică derulează proiecte pilot pentru reducerea consumului şi creşterea eficienţei energetice.

Reporter: Mulţumesc!