Băncile, teren minat pentru agricultori

• Fermierii se plâng că băncile nu le dau credite, iar dacă le dau, spun că sunt jefuiţi prin dobânzile prea mari

Pentru agricultori, băncile sunt, în unele cazuri, după Ministerul Agriculturii, cele mai hulite instituţii.

Fermierii sunt, din nou, extrem de nemulţumiţi de faptul că băncile nu le acordă credite, în pofida împrumutului extern al ţării noastre, menit tocmai să ajute la reluarea creditării şi în pofida tuturor discuţiilor purtate de guvernanţi cu reprezentanţii insituţiilor financiare.

Agricultorii au mare nevoie de surse de finanţare pentru pregătirea campaniei agricole de toamnă.

În cadrul unei dezbateri publice, la care au participat atât reprezentanţii producătorilor agricoli, cât şi oficiali din Ministerul Agriculturii, fermierii s-au arătat extrem de nemulţumiţi de faptul că băncile privesc agricultura cu neîncredere, considerând această ramură economică ca fiind una de risc maxim.

Pe de altă parte, în situaţia în care obţin un credit, fermierii spun că trebuie să plătească dobânzi extrem de mari.

Cum acest fapt nu îi este străin ministrului Agriculturii, Ilie Sârbu, oficialul a anunţat că dacă băncile nu-şi schimbă atitudinea faţă de agricultori, ministerul de resort va lua în calcul să lucreze, exclusiv, cu CEC-ul.

Ilie Sârbu a declarat: "Săptămâna aceasta vom purta o nouă rundă de discuţii cu băncile pe tema creditării. Este a treia oară când vom discuta acest aspect. Dacă nici în urma acestor discuţii băncile nu vor da credite fermierilor, vom lucra, pe viitor, doar cu CEC-ul, banca noastră românească".

În cadrul dezbaterii publice, producătorii agricoli şi-au exprimat public nemulţumirea faţă de politicile băncilor în agricultură.

Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Adrian Rădulescu, a declarat că "băncile au ajuns să-i jefuiască pe fermieri", practicând, în unele cazuri, dobânzi de la 11% la 35%.

"Faceţi ceva, domnule ministru, că băncile ne omoară", i-a spus Rădulescu ministrului Ilie Sârbu.

• Fermierii nu au bani pentru lucrările agricole de toamnă

La rândul său, preşedintele grupului Interagro, Ioan Niculae, a declarat că nicio bancă nu ia garanţii pe creditul agricol - unul dintre instrumentele de specialitate puse la dispoziţie de către stat.

Domnia sa a fost însă contrazis de Veronica Toncea, preşedintele Fondului de Garantare a Creditului Rural, care a replicat că 1.500 de fermieri au reuşit să ia credite garantate, suma totală garantată fiind de circa 900 de milioane de lei.

Pe fondul lipsei de fonduri, mai grav, după spusele fermierilor, este faptul că mulţi dintre producătorii agricoli din prezent nu vor mai putea să-şi reia ciclurile de producţie de la toamnă.

Liderul Interagro, Ioan Niculae, estimează că în perioada cuprinsă între sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie, criza va atinge punctul maxim în agricultură, fapt ce îi va determina pe mulţi dintre producători să nu înceapă lucrările agricole de sezon.

"La toamnă riscăm să nu mai recoltăm nimic", au completat alţi producători agricoli. Ioan Niculae a mai precizat că nici la capitolul subvenţii lucrurile nu stau prea bine, în sensul că, de la momentul la care agricultorii încep lucrările şi până la cel în care încasează subvenţia la hectar, pierd 35% din valoarea ajutorului din cauza devalorizării monedei naţionale în raport cu euro.

Şi Adrian Rădulescu, liderul LAPAR, a arătat că agricultorii sunt decapitalizaţi şi a subliniat că din cauza costurilor mari, a lipsei de bani şi a preţului foarte scăzut la cereale, o bună parte dintre agricultori nu vor putea să înceapă lucrările agricole la toamnă.