Candidaţii la europarlamentare promit "marea cu sarea" pentru agricultură

Mai mulţi candidaţi la europarlamentare s-au întrecut, ieri, în a-şi oferi sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol din ţara noastră, la câteva zile distanţă de alegeri. Ei au promis fermierilor că le vor reprezenta interesele şi au agreat, la unison, că agricultura, alături de industria alimentară, poate oferi soluţii economice şi sociale la unele dintre cele mai importante probleme ale ţării noastre, cum este nivelul de trai şi de civilizaţie din mediul rural. "Apreciem că România se află în situaţia de a putea susţine, în paralel, un model de succes bazat pe coexistenţa modelului de dezvoltare bazat pe agricultura tradiţională, cu un accent deosebit pus pe fermele de familie, cu o componentă bio însemnată, împreună cu agricultura intensivă, pe suprafeţe mari, cu randamente comparabile cu ale celor mai avansate ţări şi beneficiind de cele mai noi tehnologii", se arată într-o declaraţie comună (a candidaţilor şi fermierilor) de susţinere a agriculturii.

• Cătălin Ivan, PSD: "Agricultura autohtonă are potenţialul să susţină 90 de milioane de locuitori"

Dacă ar fi valorificat potenţialul agricol, ţara noastră ar putea să susţină 90 de milioane de locuitori, a declarat, ieri, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan, în cadrul unei dezbateri la care au luat parte atât candidaţi la alegerile europarlamentare, cât şi reprezentanţi ai sectorului agricol. Domnul Ivan a precizat: "Trebuie să luăm măsuri pentru ca această creştere economică să nu fie doar conjucturală, ci una pe termen lung. Este greu să vorbim de productivitate agricolă când forţa de muncă este slab pregătită. Nivelul de calificare al forţei de muncă din ţara noastră lasă foarte mult de dorit, fiind undeva la 2,5%, pe când media Uniunii Europene este de 30%. Gradul de înzestrare este de 350 euro pe cap de locuitor, în timp ce nivelul din UE este la 10.000 euro. De asemenea, accesul fermierilor români la credite este foarte scăzut, respectiv 110 euro/hectar faţă de 1700 euro/hectar cum este în celelalte ţări ale UE".

În opinia domniei sale, printre cauzele producţiei agricole scăzute se numără lipsa silozurilor şi dezvoltarea redusă a agriculturii ecologice. Europarlamentarul susţine că trebuie să facem lobby pentru deschiderea pieţelor de desfacere pentru produsele autohtone.

• Laurenţiu Rebega, PC: "Înfiinţarea fondurilor mutuale poate consolida poziţia fermierului pe piaţă"

Laurenţiu Rebega, unul dintre candidaţii Partidului Conservator la alegerile europarlamentare susţine că agricultura a devenit una dintre piesele de bază care consolidează creşterea economică. Domnia sa a precizat: "Ar trebui ca ţara noastră să aibă o direcţie de susţinere a agriculturii, fără să mai existe dispute politice pe această temă. Înfiinţarea fondurilor mutuale agricole poate fi una dintre cele mai bune măsuri pentru consolidarea poziţiei fermierului pe piaţă. Pe mine mă interesează foarte tare trei aspecte, respectiv securitatea alimentară, revitalizarea zonelor rurale şi adaptarea producţiei agricole la schimbările climatice. De asemenea, mi-aş dori ca în zona de zootehnie să fie introdusă o subvenţie pe rasele specializate".

Agricultura autohtonă trebuie susţinută de jos în sus, începând de la cei care fac agricultură de subzistenţă, a spus Viorica Dăncilă, europarlamentar PSD, care susţine că trebuie să fie încurajate creşterea competitivităţii şi performanţei agriculturii locale şi naţionale.

Ion Cioroianu, consilier în cadrul Asociaţiei Fermierilor din România, a subliniat că ţara noastră trebuie să trimită 2-3 europarlamentari la Bruxelles care să reprezinte interesele agricultorilor şi să obţină finanţare pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, pentru comasarea terenurilor şi, cel mai important, să aducă bani pentru cadastrare. Domnia sa a precizat: "Fără cadastru nu putem să vorbim de investiţii serioase în agricultură. Vă asigur că există fermieri care sunt dispuşi să plătească pentru cadastrare la nivelul comunelor. Un alt lucru important pe care trebuie să-l realizeze europarlamentarii noştri este să obţină fonduri pentru cercetarea agricolă, pentru că s-a dovedit că soiurile autohtone sunt mai bune decât cele străine".

• Marcel Cucu, ANA: "Lipsa studiilor la tinerii din mediul rural, un dezastru naţional"

Marcel Cucu, candidat la alegerile europarlamentare din partea Alianţei Naţionale a Agricultorilor (ANA), a declarat că este foarte dificil pentru fermieri să pătrundă pe piaţă cu mesaje de susţinere pentru agricultură şi mediul rural. Domnia sa a menţionat: "Din păcate, noi promovăm oameni care habar n-au ce este agricultura. Nu are rost să punem pe masă situaţia actuală, pentru că ştim deja că este foarte grea. Un lucru foarte grav este că până la 16% din tinerii din mediul rural ajung să facă studii profesionale şi abia 1-2% din ei reuşesc să finalizeze studii superioare. Este un dezastru naţional pe care politicienii noştri nu-l iau în seamă. În loc să ne valorificăm potenţialul agricol, ţara noastră importă produse alimentare pentru 60% din populaţie. Trebuie să inventariem ce avem de făcut pe baza unor proiecte concrete".

Domnul Cucu afirmă că, din păcate, majoritatea actelor normative emise pentru agricultură au un impact negativ asupra ţării şi că, în mod normal, legile europene trebuie să ţină cont de standardele specifice din fiecare zonă rurală.

• Stelian Fuia: "Agricultura poate să aducă 1,5 miliarde de euro, pe an, la PIB"

Stelian Fuia, fost ministru al agriculturii şi candidat la alegerile europarlamentare din partea ANA, a spus că singura variabilă în problema producţiei agricole este subvenţia. Domnia sa a arătat: "Trebuie să luptăm să fim pe picior de egalitate cu celelalte state ale Uniunii Europene, pentru că, în acest moment, subvenţia pentru agricultură alocată ţării noastre este de două ori mai mică decât media UE. 38% din bugetul Uniunii Europene este alocat agriculturii şi dezvoltării rurale. Dacă este administrată corect, agricultura autohtonă poate să aducă aproape 1,5 miliarde de euro pe an, în plus, la PIB. Trebuie să avem o strategie pentru că agricultura va fi aici şi peste 10-20 de ani".

Domnul Fuia a spus că, în prezent, producţia noastră agricolă este compusă din producţie animală în proporţie de 35% şi producţie vegetală în proporţie de 65%, ceea ce arată că avem o ţară subdezvoltată.

Agricultura noastră poate să trăiască şi fără Uniunea Europeană, dar avem nevoie de politici protecţioniste, a spus George Scarlat, deputat PNL. "Dacă discutăm despre agricultură la modul general, nu vom obţine niciodată o soluţie concretă pentru problemele cu care se confruntă", a explicat domnia sa.

Nicolae Hristea, directorul executiv al Agrobiotechrom, susţine că autorităţile încă nu au o strategie pentru agricultura autohtonă. "Dacă nu ne schimbăm mentalitatea nu vom avea nicio şansă pe viitor, iar pentru a putea avea o producţie agricolă ridicată, trebuie să ne aliniem la tehnologiile de ultimă oră", a menţionat domnul Hristea.

Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), îşi doreşte ca europarlamentarii pe care îi vom trimite la Bruxelles să îi reprezinte atât pe agricultorii români la nivel european, cât şi pe agricultorii europeni la nivel mondial.

Domnul Van a declarat că avem o situaţie diferită faţă de ţările dezvoltate, cu nivel de trai scăzut, putere mică de cumpărare, dar afirmă că toate costurile zootehnice sunt aliniate la nivelul Uniunii Europene. Preşedintele UCPR consideră că ţara noastră trebuie să susţină zootehnia printr-un set de politici agricole, pentru că este deficitară la nivel de subvenţii.