Câştigătorii şi perdanţii sistării traficului aerian

Traficul aerian din România a fost afectat, începând de vineri, de norul de cenuşă generat de erupţia unui vulcan din Islanda. Sâmbătă după-amiază, traficul aerian a fost sistat total, pentru a fi reluat, parţial, de ieri după-amiază. Norul de cenuşă nu a perturbat numai traficul aerian al României, ci şi pe cel al statelor membre ale Uniunii Europene, provocând pierderi mari companiilor aeriene.

Acestea nu au dat, deocamdată, estimările oficiale ale pierdelor generate de întreruperea traficului, dar IATA a înaintat primele estimări: între 200 şi 250 milioane de euro pe zi. Dintre companiile aeriene prezente în ţara noastră, Tarom a estimat la circa un milon de euro pe zi pierderile în urma sistării traficului aerian. Guvernul a decretat situaţie de urgenţă încă de vineri după-amiază."De la începutul acestei situaţii de urgenţă, respectiv din 16 aprilie 2010, au fost afectaţi peste 15.600 de pasageri ai Tarom. Compania oferă pasagerilor afectaţi posibilitatea de a reprograma călătoria sau de a recupera integral contravaloarea biletului de avion. Ma-joritatea pasagerilor au preferat re-programarea zborurilor", ne-au declarat oficialii companiei aeriene.

Florentina Ivan, director comunicare al "Blue Air", ne-a declarat că societatea nu reuşise să evalueze, până ieri, pierderile cauzate de sistarea traficului aerian: "Sunt foarte multe elemente care trebuie luate în calculul pierderilor, pe lângă rambursarea banilor pentru pasageri şi rerutarea celor care au dorit acest lucru. Compania noastră a înregistrat primele probleme încă de joi noapte. În ultimele două-trei zile am început să dăm banii înapoi pasagerilor care ne-au solicitat rambursarea costurilor biletelor".

"Numărul pasagerilor Carpatair afectaţi de închiderea spaţiului aerian se ridică la aproximativ 3.000 de persoane", ne-a declarat doamna Paula Ardelean, vice-preşedinte de vânzări în cadrul companiei, adăugând că, în ceea ce priveşte pierderile financiare, nu există deocamdată cifre disponibile.

"În perioada 16-18 aprilie, compania aeriană low-cost Wizz Air a anulat 88 de zboruri din şi spre România. În ansamblu, la bordul aeronavelor ar fi trebuit să urce aproximativ 13.000 de pasageri", ne-au declarat oficialii companiei, care, de asemenea, nu au putut estima valoarea pierderilor cauzate de închiderea spaţiului aerian.

• Şi aeroporturile noastre au pierdut mulţi bani

Alţi perdanţi ai acestei situaţii de urgenţă sunt şi aeroporturile din ţara noastră. Până luni la ora 17.00, doar câteva aeroporturi estimaseră valorile pierderilor din neoperarea zborurilor. Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, ne-a declarat că aeroporturile Băneasa şi Otopeni au avut pierderi cumulate de circa 300.000 de euro pe zi în perioada în care traficul aerian a fost complet închis.

Aeroportul Timişoara a avut pierderi cumulate de 80.000 de euro în perioada sistării parţiale şi apoi totale a traficului aerian, ne-a spus purtătorul de cuvânt al Aeroportului, Corina Lupulescu. La aeroportul din Constanţa, pierderile cumulate au fost de aproximativ 10.000 de euro, fiind afectaţi în jur de 1.000 de pasageri, ne-a menţionat Elena Cătălina Vîta, purtătorul de cuvânt al aeroportului.

Pierderile financiare ale Aeroportului din Cluj, provocate de anularea curselor ca urmare a situaţiei provocate de erupţia vulcanului din Islanda, se ridică la aproximativ 75.000 de euro, sume provenite din neîncasarea tarifelor aeroprotuare, a anunţat, ieri, Consiliul Judeţean Cluj.

Guvernul nu are o situaţie centralizată a numărului total de pasageri din ţara noastră, afectaţi de anularea zborurilor. Însă secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Marian Anton, ne-a declarat că luni dimineaţă exista o estimare de 33.000 de pasageri care aşteptau reluarea zborurilor pentru a ajunge la destinaţie. "Din fericire, din datele pe care le avem, se pare că mulţi pasageri au preferat rerutarea şi reprogramarea zborurilor în locul solicitării rambursării banilor plătiţi pe bilete".

• Transportatorii rutieri, marii câştigători

Cererea pentru transportul de persoane în ţară şi în străinătate a explodat începând de vineri, ne-a declarat Isac Constantin, preşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR). Domnia sa ne-a menţionat: "Solicitările pentru transportul de pasageri au crescut de patru ori, începând de vineri, faţă de zilele anterioare. Operatorii au putut face faţă cu greu cererilor. Credem că situaţia va dura până miercuri inclusiv. Pe transportul de mărfuri situaţia a rămas neschimbată. La fel se întâmplă şi cu transportul coletelor. Avem informaţii că nu au fost comenzi suplimentare pentru transportul coletelor, întrucât aceastea au rămas, deocamdată stocate în aeroporturi şi vor fi transportate, cel mai probabil, cu avionul".

Potrivit preşedintelui UNTRR, cele mai multe solicitări pentru des-tinaţii din străinătate, s-au înregis-trat pentru oraşe din Spania, Italia, Franţa şi, nu în ultimul rând, Germania.

• Venituri suplimentare şi pentru CFR Călători

Şi transportul feroviar a avut de câştigat în aceste zile în care traficul aerian a fost oprit. Faţă de un week-end normal, încasările din staţia Bucureşti Nord au înregistrat o creştere de aproximativ 310.000 de lei (vineri, sâmbătă şi duminică).

Astfel, în cele trei zile în care traficul aerian a fost perturbat din cauza norului de cenuşă, cele mai multe solicitări au fost înregistrate de către CFR Călători la trenurile internaţionale, în special către Budapesta şi Viena, dar şi spre Istanbul şi Sofia. Reprezentanţii companiei ne-au declarat că traficul de călători a înregistrat, în medie pe zi, circa 500 călători în plus în vagoanele suplimentare.

Pe rutele interne nu a fost necesară suplimentarea garniturilor de tren cu vagoane clasă, întrucât călătorii au solicitat îndeosebi locuri la vagoanele de dormit şi cuşete, la care gradul de ocupare a fost de 100%.

În traficul internaţional, trenul "Dacia", care circulă pe relaţia Bucureşti Nord - Viena a avut capacitatea de transport majorată cu 200% în ziua de dumincă, şi cu 150% în ziua de sâmbătă, în special la vagoanele de dormit şi cuşete. Trenul "Ister", care circulă pe relaţia Bucureşti Nord - Budapesta a avut capacitatea de transport, în ziua de dumincă, majorată cu 2 vagoane de dormit şi 4 vagoane clasă, ne-au mai declarat reprezentanţii "CFR Călători".

• Taximetriştii au ieşit în pierdere, dar au avut curse inedite

Iulian Anghel, preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor din România, ne-a declarat că solicitările, la nivel naţional, pe acest segment de transport, nu au înregistrat creşteri deosebite în oraşele cu aeroporturi internaţionale. Bogdan Dincă, director în cadrul Grand Taxi, societatea care a câştigat licenţa de operare la Aeroportul Otopeni, ne-a spus că, la finele celor trei zile, activitatea a scăzut faţă de un final de săptămână normal.

Domnul Dincă ne-a explicat: "Vineri am avut mai multe curse, dar sâmbătă, duminică şi luni am şomat. Ca un fapt inedit, am avut o cursă de circa 1.700 de euro către Paris şi una de circa 1.000 de euro către Odesa. Mai mulţi pasageri grăbiţi s-au unit şi au mers la destinaţie cu taxiul. Nu a fost mai scump faţă de biletele de avion pe care le aveau. În rest, am mai avut trei curse din Bucureşti către oraşe din ţară. Cu toate acestea, am ieşit pe minus".

• ANAT: Reprogramarea călătoriei este singura soluţie pentru ca turiştii să nu piardă banii

Pasagerii zborurilor anulate în ultimele zile, care au achiziţionat pachete turistice sau bilete de avion prin agenţiile de turism membre ale ANAT (n.r. Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism) pot primi doar contravaloarea biletelor nu şi a altor costuri. Traian Bădulescu, pur-tătorul de cuvânt al Asociaţiei, ne-a declarat că soluţia pentru cei care au fost afectaţi de anularea zborurilor este reprogramarea sejurului, întrucât "şansele ca hotelierii să returneze contravaloarea excursiilor anulate din pricina situaţiei de pe aeroporturi sunt minime".

Prin agenţiile de turism membre ANAT au fost vândute circa 10.000-12.000 de bilete de avion aferente intervalului 16-19 aprilie, acestea reprezentând rezervări la companii aeriene de linie. Potrivit oficialului ANAT, acestora li se adaugă încă 10.000 de bilete pentru cursele companiilor low-cost din intervalul menţionat.