Ce aştept de la viitorul Preşedinte

Se apropie alegerile prezidenţiale. Pe 10 Noiembrie vom ieşi la vot pentru primul tur, iar pe 24 Decembrie vom putea alege pe cel mai bun dintre primii doi clasaţi. Şi-au anunţat participarea 23 de candidaţi, deşi nu este clar dacă toţi aceştia vor putea aduce numărul de semnături necesare înscrierii în cursă.

Eu mi-am anunţat deja, public, sus­ţinerea pentru un anume candidat. În acest spaţiu însă am să fac altceva. Am să vă prezint profilul viitorului Preşedinte al României, aşa cum îl văd eu. Unii cititori, desigur, vor crede că alt set de calităţi ar fi mai potrivit. Foarte bine, mai ales dacă şi explică de ce... Între timp, iată consideraţiile mele.

1. Educaţia. Doresc ca viitorul Preşedinte să fie un om educat. Din păcate, termenul "educat" a ajuns să însemne orice în ziua de astăzi. Spre exemplu o hârtie de la o fabrică de diplome sau un "doctorat" obţinut prin fraudă la "academia" de Poliţie. Nu, eu mă refer la educaţie în sensul în care erau educaţi politicienii de altă dată. La facultăţi de elită din Europa. Vreau pe cineva la Cotroceni care să fie echipat intelectual şi profesional pentru exerciţiul celei mai înalte autorităţi în stat.

2. Limbile străine. M-am săturat de politicieni care nu vorbesc nici o limbă străină şi în special engleza. Oricine care are experienţa lumii diplomatice ştie ce dezavantaj major este să nu înţelegi ce se vorbeşte în jurul tău şi să nu poţi comunica direct. Faci, cum s-ar spune, figură de troglodit. Am văzut cum un preşedinte al Senatului Ro­mâniei stătea, mofluz, în scaun, în timp ce se străduia să îl urmărească pe traducătorul oficial.

3. Experienţa. Aş vrea ca viitorul Preşedinte să aibă, cât de cât, o experienţă politică. Vor fi existat cazuri de oameni care s-au descurcat bine şi fără o asemenea experienţă, dar sunt rare. Atributele Preşedintelui sunt nume­roase şi importante. Prefer pe cineva care nu trebuie să se califice "la locul de muncă". Aşadar exclus fotbalişti, cântăreţi, etc.

4. Echipa. Preşedintele este doar un om. Este imposibil ca singur să le ştie pe toate şi să se ocupe de toate. Simplele comunicate de presă presupun un volum de muncă serios în Administraţia Prezidenţială. Preşedintele se ocupă de treburi mult mai importante: apărare, tratate internaţionale, numiri în Justiţie, ş.a.m.d. Pentru toate aces­tea are nevoie de specialişti. Când îi cântăresc pe candidaţii la Preşedinţie, mă întreb care dintre aceştia are cea mai mare capacitate de a strânge în jurul său oameni de valoare.

5. Prezenţa. Ştiţi vorba aceea: "Calcă a popă!". Ei bine, vreau ca viitorul Preşedinte să arate şi să vorbească precum un Preşedinte. Nu este doar o ches­tiune de estetică. "Stilul este omul", pentru a răspunde cu un citat din Buffon, un celebru autor al secolului al XVIII-lea. Funcţia trebuie să fie exercitată cu o anumită demnitate.

6. Caracterul. Cine ar vrea drept Preşedinte pe un hoţ? Sau pe un şantajist? Pare simplu. Cred însă că este prea puţin. Viitorul Preşedinte trebuie să fie cineva cu un profil moral deosebit. Cum altfel să fie acela care are, spre exemplu, puterea de a graţia?

7. Orientarea ideologică. Se spune că Preşedintele este al "întregului popor", dar în realitate el este ales de o majoritate. Eu nu mi-am ascuns niciodată preferinţa pentru Dreapta. Cred că Stânga a fost nefastă pentru Ro­mânia în toate încarnările sale. Un regim criminal până în 1989, urmat de perioade lungi de dominaţie a partidului socialist. Aşa s-a ajuns la un stat corupt şi ineficient, finanţat din impozite zdrobitoare. Prin urmare, orice ar fi, eu nu votez un candidat al Stângii.

8. Independenţa faţă de partide. Aici ar fi o temă interesantă de discuţie, cred, însă spaţiul nu ne permite. Am să spun, telegrafic, doar atât. Ştiu că pentru a avea şanse reale un candidat trebuie să fie susţinut de un partid. (Mare sau mic, asta e altă problemă). Însă prefer un candidat care să fi dat semne de independenţă faţă de partide. Inclusiv faţă de partidul care îl sus­ţine. Vreau un Preşedinte care să gândească cu capul lui.

9. Un spirit european. S-a vorbit până la saturaţie despre Europa, aşa că am să fac lucrurile simple. Prefer pe cineva care să fi avut experienţa traiului în Occident. Degeaba îmi spune un candidat ceva despre "integrarea europeană" dacă el nu a văzut Europa de Vest decât ca turist. Vreau pe cineva care să înţeleagă cu adevărat socie­tatea şi valorile occidentale.

10. Un iubitor de frumos. Poate pentru unii pare o chestiune minoră, însă pentru mine contează. Mă aştept, de la viitorul Preşedinte, să nu alimenteze, ca atâţia dintre politicienii actuali, kitsch-ul agresiv care a mutilat oraşele noastre. Vreau să trăiesc într-o lume civilizată, cu stil, nu într-o încropeală plină de "reclame stradale", printre termopane şi "festivaluri" cu mititei electorali. Vreau pe cineva care să vorbească frumos, să se poarte frumos, să se intereseze de frumos şi să ne înveţe să iubim frumosul. Şi aşa poate va fi mai bine pentru noi toţi.