CLAUDIA ŢAPARDEL: "În urma atacurilor teroriste, oamenilor le este frică să mai călătorească"

Reporter: Consideraţi că, din cauza contextului geopolitic actual, turismul va avea de suferit?

Claudia Ţapardel: Atacurile teroriste recente au afectat destul de puternic turismul din metropolele europene.

De exemplu, în urma tragediei de la Paris, rata ocupării în hoteluri a scăzut cu 23% în doar câteva zile. La fel s-a întâmplat apoi şi la Bruxelles. Oamenilor le este frică să mai călătorească pentru o perioadă şi asta are, într-adevăr, repercusiuni asupra industriei turismului şi, în consecinţă, asupra economiei.

Cu toate acestea, sunt şi veşti bune. Datele pe care le avem la ora actuală ne arată că perioada de recuperare pentru o zonă sau un oraş, unde a avut loc un atac terorist, este mult mai mică faţă de cea pentru un dezastru natural - circa 13 luni.

Ceea ce trebuie să facem acum este să ne concentrăm să oferim oamenilor asigurări că astfel de evenimente nu se vor mai întâmpla.

Apoi, aş mai propune ca viitoarele strategii europene pentru turism să ia în considerare şi aspectul suprapopulării din capitalele europene şi să ofere destinaţii alternative, cum ar fi, de exemplu, oraşele din estul Europei, unde şansele unui atentat terorist rămân foarte mici.

Reporter: Ieşirea Marii Britanii din UE va avea repercusiuni şi în domeniul turismului?

Claudia Ţapardel: Pe termen scurt, nu vor exista probleme. Atât timp cât Marea Britanie va rămâne în Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă încă cel puţin doi ani, turismul nu are cum să fie afectat. Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla după, mai ales dacă guvernul de la Londra va veni cu măsuri de a restricţiona libera circulaţie sau de a impune vize. Vă asigur însă că instituţiile europene privesc cu mare atenţie situaţia şi suntem pregătiţi să luăm măsuri în eventualitatea în care discuţiile între cele două părţi nu vor urma tonul constructiv şi conciliant de care avem atât de multă nevoie în aceste momente.

Reporter: Cum se vede din Parlamentul European ţara noastră ca destinaţie turistică?

Claudia Ţapardel: Colegii mei din Parlament sunt încântaţi de România, iar unii dintre ei au şi vizitat diverse zone din ţara noastră. În general sunt foarte curioşi de peisajele noastre, dar şi de amestecul de culturi din fiecare regiune. O impresie extraordinară a lăsat şi Bucureştiul cu centrul său redescoperit.

Cu toate acestea, există un consens în ceea ce priveşte problema infrastructurii care ar trebui să deservească obiectivele turistice din România. Încerc însă, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei pentru Transporturi şi Turism, să venim cu amendamente care să îmbunătăţească infrastructura din ţările din est şi solicităm Comisiei Europene ca planurile rutiere sau feroviare să se plieze şi pe nevoile industriei turismului.

Reporter: Care credeţi că sunt şansele României să devină cu adevărat o destinaţie pe harta turismului mondial?

Claudia Ţapardel: Indubitabil, potenţialul există. Spre deosebire de alte ţări, avem atât litoral, cât şi munte. Pe lângă acestea, avem şi o istorie frumoasă de pe urma căreia am rămas cu o bogăţie spirituală unică, mai ales prin convieţuirea paşnică a atâtor etnii. Aceste lucruri se văd în obiceiuri, muzică, arhitectură, precum şi în interacţiunea cu oamenii. Aşadar, România are şansa de a oferi pachete turistice diversificate, care pot miza nu doar pe divertisment, ci şi pe latura spirituală şi culturală.

Reporter: Cum aţi caracteriza evoluţia turismului românesc din ultimii ani?

Claudia Ţapardel: Lucrurile evoluează, dar mult prea încet, dacă ne raportăm la potenţialul de care vorbeam. Observ multe acţiuni independente ale unor antreprenori sau primari mai harnici, dar, din păcate, acestea nu fac parte dintr-o strategie mai amplă care să poată imprima o direcţie clară, bazată pe o analiză serioasă. Din acest motiv, am solicitat în nenumărate rânduri înfiinţarea unui Minister al Turismului şi îmi exprim speranţa că noul guvern care se va forma în urma alegerilor din toamnă va ţine cont de cererea mea. Avem nevoie urgent de o autoritate competentă în domeniu, dar şi de o strategie la nivel naţional.

Reporter: Ce consideraţi că îi lipseşte astăzi ţării noastre pentru a fi mai atractivă pentru turiştii străini?

Claudia Ţapardel: În primul rând vizibilitate. Dacă am avea o strategie naţională pentru turism, o componentă importantă a acesteia ar porni de la marketing, care ar permite crearea şi promovarea unui brand de ţară. Dar pentru acest lucru avem nevoie de date concrete cu privire la starea turismului şi de un buget pe măsură. Cele 2 milioane de euro destinate Agenţiei Naţionale pentru Turism sunt insuficiente şi chiar nepotrivite pentru potenţialul şi nevoile ţării noastre. Nu poţi să vrei performanţă fără investiţii corespunzătoare.

Reporter: Pe ce ar trebui să se axeze ţara noastră pentru a deveni mai vizibilă pentru turiştii străini?

Claudia Ţapardel: România are atât de multe lucruri de promovat încât e greu să alegi ceva. Raportat însă la felul în care se schimbă cerinţele şi nevoile turiştilor din ziua de azi, aş spune că ţara noastră ar trebui să se concentreze pe pachete care oferă experienţe culturale. De exemplu, unii turişti vor să descopere ce înseamnă viaţa într-o comunitate rurală. De ce să nu propunem acestor turişti europeni sau din Asia un pachet prin care să descopere mai multe localităţi din Maramureş, unde pot vedea nu doar portul nostru popular, ci şi viaţa de zi cu zi: mersul la biserică, lucratul de obiecte artizanale, dansul popular. La fel putem contura şi un program pentru zona Deltei Dunării. Se pot combina extrem de uşor elemente de turism recreativ, itinerant sau ştiinţific, pentru a surprinde cât mai bine atât frumuseţea florei şi a faunei, cât şi mozaicul cultural al zonei.

Reporter: Care credeţi că sunt principalele probleme din turismul românesc?

Claudia Ţapardel: Din punctul meu de vedere, sunt două probleme esenţiale: lipsa personalului calificat şi infrastructura slabă.

De multe ori, meseriile asociate cu industria turismului sunt privite ca trecătoare sau de sezon. Mulţi tineri lucrează ca ospătari sau recepţionişti, dar ei nu privesc asta ca pe o carieră. Din acest motiv, consider că trebuie să investim în şcoli care să îi pregătească pe cei pasionaţi de acest domeniu să lucreze la standarde înalte. Nu poţi avea un turism competitiv, în România sau în Europa, fără un personal calificat. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care am solicitat instituţiilor europene să înfiinţeze o Academie de turism care să pregătească viitori profesionişti din turismul european.

În ceea ce priveşte infrastructura, sunt două planuri de acţiune: naţional şi european. Este important ca liderii noştri politici să accelereze lucrările de infrastructură, dar la fel de important este ca instituţiile europene să conlucreze cu aceştia şi să elaboreze strategii integrate prin care ţări precum România să recupereze decalajul de dezvoltare faţă de vestul continentului.

Reporter: Care sunt proiectele şi obiectivele dumneavoastră pentru turism în restul mandatului la Bruxelles?

Claudia Ţapardel: Aş dori să subliniez că sunt un veritabil avocat al turismului în Parlamentul European, iar activitatea mea a dus la câteva schimbări majore în ceea ce priveşte abordarea europeană pentru acest sector. În primul rând, în urma iniţiativei mele şi a altor câţiva colegi pasionaţi de domeniu, Parlamentul European are pentru prima oară în istoria sa un Intergrup dedicat turismului şi patrimoniului cultural, din care fac parte nu mai puţin de 140 de deputaţi. În cadrul acestui grup au fost posibile multe iniţiative care au promovat turismul şi importanţa investiţiilor în acest domeniu.

Foarte puţini oameni ştiu acest lucru, dar veniturile din turism reprezintă 10% din PIB-ul european. Pornind de la aceste cifre, activitatea mea s-a concentrat pe acţiuni de întărire a brandului european. Aş menţiona aici că anul trecut am obţinut finanţare pentru un proiect pilot care s-a axat exact pe această nevoie de a consolida brandul european. Anul acesta mergem mai departe, urmând să demarez un proiect care doreşte să rezolve problema supraaglomerării din metropole prin pachete turistice în zone la fel de frumoase, dar cumva rămase necunoscute. Mă refer aici, desigur, la ţări precum România, care au un potenţial uriaş, dar nevalorificat.

Totodată încerc să pun presiune pe Comisia Europeană ca să vină cu o strategie europeană şi cu un plan de acţiune pentru turism. Aceasta ar stabili obiective clare pentru fiecare regiune şi, foarte important, ar presupune o linie bugetară proprie, care lipseşte în acest moment.

Apoi, având în spatele meu sprijinul a mai mult de 70 de organizaţii de turism din Europa, am reuşit să obţin de la Comisia Europeană ca 2018 să fie desemnat Anul European al Patrimoniului Cultural. Mi-aş fi dorit, ce-i drept, să obţin chiar mai mult - o menţiune fermă pentru turism - dar este totuşi o mare reuşită. Din acest moment, eforturile mele se vor concentra pe identificarea şi promovarea de acţiuni turistice care să fie incluse în cadrul acestui an.

Şi aici, România este din nou pe lista mea de priorităţi. Aş spune chiar că sunt un ambasador al turismului românesc ori de câte ori am ocazia. De exemplu, în urma unei întâlniri recente cu Tibor Navracsics, Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, am propus ca Anul Patrimoniul Cultural să includă un eveniment dedicat exclusiv lui Constantin Brâncuşi, prin care iubitorii de artă să pornească într-o călătorie din Gorjul natal până în Parisul galeriilor de artă. M-am bucurat enorm să văd ca domnul Navracsics a înţeles importanţa unor astfel de activităţi şi urmează ca în următoarele luni să elaborăm câteva linii de acţiune. Mai mult, sunt ferm convinsă că doar în acest fel putem crea la nivel european punţi între statele membre, contribuind la o mai bună înţelegere a ceea ce ne face europeni.

Reporter: Vă mulţumesc!