"Când eşti al doilea mare contribuabil, te aştepţi să fii consultat, nu sfidat"

Reporter: Subiectul fierbinte în domeniul tutunului este transpunerea Directivei Europene. Unul dintre punctele importante ale noii legi este reprezentat de avertismentele de sănătate. Care este opinia dumneavoastră referitoare la noile însemne ce vor apărea pe pachetele de ţigări?

Gilda Lazăr:Suprafaţa mărită a avertismentelor de sănătate până la 65% nu va reduce incidenţa fumatului, ci va face ca ambalajele să fie mai uşor de contrafăcut, pentru că elementele de identificare a mărcii nu vor mai fi la fel de vizibile, iar produsele interzise vor fi în continuare disponibile pe piaţa neagră. Dar, evident, ne vom conforma legii, cu condiţia ca această lege să existe.

Deocamdată, ne aflăm într-o situaţie fără precedent: de curând, a fost iniţiată o Ordonanţă de urgenţă pentru transpunerea Directivei Tutunului, cu toate că un Proiect de lege identic a fost votat recent de Senat şi a ajuns la Camera Deputaţilor. Acest paralelism sporeşte confuzia, mai ales că, potrivit Regulamentului Camerei, iniţiatorul, adică Guvernul, nu mai poate retrage proiectul de lege după ce a fost aprobat de Senat.

Directiva Tutunului a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în aprilie 2014, iar de atunci cerem autorităţilor să ia în calcul că avem nevoie de o perioadă de adaptare a producţiei la noile cerinţe. Actul legislativ european oferă liniile directoare de urmat, dar nu oferă detalii tehnice de implementare, pe plan local. De exemplu, avertismentele de sănătate, care trebuie tipărite în limba română, includ un număr de telefon, o adresă de web a unui site, informaţiile sunt scrise cu un anumit corp de literă şi cu o anumită culoare. Specificaţiile tehnice pe care le-am primit din partea Ministerului Sănătăţii în februarie nu sunt, însă, complete. De exemplu, o chestiune elementară, neclarificată de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, este cu ce culoare trebuie tipărite textele avertismentelor de sănătate: cu alb, sau cu alb şi roşu? Acest aspect nu a fost lămurit nici în cadrul şedinţelor publice din comisiile de specialitate ale Senatului, nici ca urmare a adreselor trimise ministerului. Fără aceste detalii aparent nesemnificative nu putem comanda cilindrii tipografici şi nu putem lansa comanda de tipar al pachetelor. În plus, riscul de a fi forţaţi să retragem pachetele de pe piaţă la cererea inspectorului x, care va vedea altă culoare decât în lege, e foarte mare. Iar retragerea ar veni şi cu cerere către ANAF de returnare a accizei plătite.

Întârzierea transpunerii Directivei şi bâlbele legislative nu fac decât să complice situaţia.

În august 2015, Ministerul Sănătăţii ne răspundea în scris că proiectul legii va fi gata în octombrie 2015. Textul a fost postat pe site-ul instituţiei abia pe 29 decembrie. Pe 24 februarie 2016 a fost aprobat în şedinţă de guvern, după care a fost modificat pe drumul spre Senat, unde a ajuns pe 4 martie. Modificarea transformă Ministerul Sănătăţii în reglementator unic al pieţei ţigaretelor. Ministerul va emite un număr record de ordine de ministru, peste 30, însă unul dintre aceste acte secundare poate schimba radical actualul proiect, prin introducerea pachetelor standardizate în România, o măsură extremă, de natură a aduce grave prejudicii drepturilor de proprietate intelectuală asupra brandurilor şi a da un impuls fără precendent contrabandei.

Dar până şi în ţările unde au fost implementate astfel de măsuri extreme a fost respectat procesul legislativ şi nu a fost ocolit Parlamentul. Iar România a depus cereri de intervenţie împotriva tuturor iniţiativelor de acest tip.

Ordinele de ministru vor fi, probabil, elaborate de unicul expert în domeniul tutunului din România, recunoscut de Ministerul Sănătăţii şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în această calitate, un medic pneumolog, fără studii juridice sau economice. Această abordare haotică şi emotiv heirupistă constituie un precedent periculos pentru orice investiţie. Fabricăm produse care comportă riscuri de sănătate asociate, dar suntem o industrie legală, ale cărei produse sunt taxate cu 80% din preţ, element care trebuie luat în considerare, în vederea elaborării unor reglementări echilibrate. Legile trebuie sa fie predictibile, aplicabile, clare şi neinterpretabile şi să ne permită să ne desfăşurăm activitatea în condiţii normale.

Reporter: La cât se ridică valoarea investiţiei pe care ar urma să o facă producătorii pentru a se conforma noilor prevederi?

Gilda Lazăr:Investiţia este importantă şi presupune milioane de euro, pentru fiecare companie producătoare de ţigarete. Încă o dată subliniez, a cere unor actori economici să se conformeze unui proiect de lege şi nu unei legi, reprezintă un precedent care ar trebui să dea fiori reci oricărei companii din România! Şi vorbim despre o lege, care dacă va fi aprobată în forma actuală, va putea fi modificată oricând prin ordin de ministru! Aşadar, incertitudinea poate spori, dat fiind că, şi după aprobarea legii, pachetele ar putea fi modificate din nou.

• Producţia în paralel, cea mai bună soluţie pentru conformare

Reporter: Ce informaţii aveţi referitoare la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări ?

Gilda Lazăr:Proiectul de lege aprobat de Senat prevede conformarea producţiei la 20 mai 2016, deşi legea nu poate să prevadă pentru trecut. Dacă, prin absurd, modificam pachetele până la 20 mai, aşa cum ne-a cerut Guvernul prin purtătorul său de cuvânt, nu le-am fi putut pune pe piaţă, pentru că legea actuală în vigoare prevede altceva.

Proiectul de Ordonanţă de urgenţă prevede intrarea în vigoare şi conformarea producţiei la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, Normele de aplicare urmând să fie adoptate în termen de 30 de zile de la această dată. Rezultă că trecerea la noile cerinţe de producţie ar trebui făcută intempestiv, la data publicării Ordonanţei, dată care nu poate fi anticipată, fără şansa finalizării activităţilor necesare noii producţii (introducerea în procesul de fabricaţie a noilor materiale şi echipamente). În plus, între data intrării în vigoare astfel cum este prevăzută de Proiectul de Ordonanţă de Urgenţă şi apariţia Normelor, producţia ar putea fi blocată, nemaiputând produce conform actualelor prevederi ale legii şi necunoscând conţinutul Normelor de aplicare.

Cu alte cuvinte, fără să avem nici măcar o zi la dispoziţie, ar trebui să schimbăm utilaje, linii întregi de producţie, să facem comenzi de tipărire către furnizorii externi şi să le şi primim imediat (din Franţa, Elveţia, Germania etc). E anormal să nu existe perioadă de tranziţie pentru producţie. Până şi restaurantele, barurile, pub-urile au avut la dispoziţie o perioadă de adaptare între publicarea legii care interzice fumatul în spaţiile publice închise, în februarie, şi intrarea acesteia în vigoare, în martie. Sigur că pentru mulţi timpul nu a fost suficient, dar a fost totuşi o perioadă de tranziţie.

Cea mai bună soluţie ar fi să ni se permită producţia în paralel, după vechea şi după noua lege, astfel încât să putem respecta termenul de piaţă curată, 20 mai 2017, când vor trebui comercializate doar produse conforme. Tutunul a devenit un subiect politizat excesiv, ignorându-se regulile, predictibilitatea, transparenţa.

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerului de Externe invocă ori de câte ori au ocazia sperietoarea declanşării procedurii de infringement. Poate ar fi bine de ştiut că această procedură durează între 18 şi 24 de luni, iar procedura administrativă de pre-infringement durează circa şase luni (în prezent, România are deschise peste 50 de astfel de proceduri). În schimb, procedura de deficit bugetar excesiv care se va declanşa dacă nu reuşim să mai plătim taxele, este mult mai gravă, nu doar în termeni financiari, ci şi în ceea ce priveşte îndeplinirea indicatorilor macroeconomici şi a condiţiilor de preaderare la zona euro. Amenda pentru infringement e de aproape 2 milioane de euro, iar industria plăteşte taxe de circa 230 de milioane de euro pe lună! Atenţie, deci, la ordinul de mărime!

Reporter: Ce măsuri v-aţi planificat, pentru a reuşi să controlaţi situaţia?

Gilda Lazăr:Producţia este limitată de legislaţia fiscală, deci industria nu poate produce stocuri suficiente. Dacă nu ne vom putea conforma la timp, nu vom putea produce, deci nu vom avea ce vinde. De prisos să adăugăm că, dacă producătorii legali nu au ce vinde, va creşte contrabanda.

Reporter: Care este situaţia în Bulgaria?

Gilda Lazăr:În Bulgaria, procesul de transpunere s-a desfăşurat normal, sub coordonarea Ministerului Economiei, în consultare cu industria. Fişierele tehnice au fost transmise toamna trecută, iar legea a fost aprobată de Parlament în primăvară, intrând în vigoare la 20 mai. Legea nu are prevederi excesive şi conţine toate detaliile necesare legate de avertismente, tipuri de pachete permise etc.

Reporter: Legat de legea antifumat şi de diversele opinii, ne puteţi spune cum a evoluat activitatea industriei tutunului şi a sectoarelor conexe în ţările în care a fost implementată o reglementare similară?

Gilda Lazăr:Aşa cum s-a observat în alte ţări, interzicerea fumatului în spaţiile publice nu are consecinţe directe asupra incidenţei fumatului. În Spania, Grecia sau Bulgaria fumatul în spaţiile publice este interzis, dar prevalenţa fumatului este mai mare decât în România (peste media europeană). De precizat că studiul GATS realizat de Ministerul Sănătăţii şi publicat pe site-ul ministerului arată că prevalenţa fumatului este de 26,7%, sub media europeană de 28%. Sunt ţări UE unde prevalenţa este peste media europeană (ex. Austria, Germania, Polonia, Ungaria, Spania, Grecia).

Nu există legislaţie obligatorie europeană pe acest subiect (Regulament, Directivă, Decizie). Conform recomandării Consiliului European, de a proteja cetăţenii de expunerea la fumul de ţigară, fiecare stat membru a reglementat diferit acest subiect, de la interdicţie totală, de exemplu în Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria, până la restricţii rezonabile, cum ar fi în Germania, Austria, Cehia, Estonia, Polonia.

Reporter: În contextul noilor modificări legislative, în ce măsură veţi dezvolta linia de produse alternative, de tipul ţigaretei electronice? În ce ţări comercializaţi astfel de produse şi când intenţionaţi să le lansaţi şi la noi?

Gilda Lazăr:Pe plan global, JT - compania mamă - a finalizat anul trecut achiziţia Logic Technology Development LLC ("Logic"), unul dintre cele mai importante branduri din SUA din sectorul ţigaretelor electronice. În 2014, JT a achiziţionat brandul de ţigarete electronice E-Lites, lider pe piaţa de profil din Marea Britanie. E un domeniu în dezvoltare.

Reporter: Cum a evoluat piaţa tutunului în ultimul an?

Gilda Lazăr:La orice altă piaţă ne-am referi, am aminti despre obiceiuri de consum sau inovaţie. Cu atât mai mult când vorbim despre categoria FMCG, care e un sector dinamic, foarte mult influenţat de tendinţe, cerere şi ofertă.

În ceea ce ne priveşte, suntem, însă, influenţaţi de cadrul de reglementare, de politicile fiscale şi de capacitatea autorităţilor de a combate comerţul ilegal.

Paradoxal, în ultimul an ne-am aflat între reglementare excesivă şi lipsa reglementării. Aşa cum am mai menţionat, recent a intrat în vigoare legea care interzice fumatul în spaţiile publice, în condiţiile în care aveam deja un cadru legal corect şi pentru fumători şi pentru nefumători. În acelaşi timp, nu ştim cum va arăta forma finală a legii care transpune Directiva Tutunului în legislaţia naţională şi normele de implementare, deci suntem afectaţi profund de lipsa unei reglementări coerente şi clare.

Anul trecut, comerţul ilegal s-a situat la un nivel mediu de 16%, cu toate că în ianuarie 2015 piaţa neagră depăşise 19%. Datorită campaniilor publice pe care le-am iniţiat în parteneriat cu autorităţile, în judeţele de graniţă din regiunile cel mai afectate de piaţa neagră au fost înregistrate scăderi notabile ale contrabandei. Dar există un pericol real de creştere a pieţei negre, care ar putea fi impulsionată de instabilitatea legislativă.

Comerţul ilegal deţinea o cotă de 17,8%, în ianuarie 2016. Este foarte grav, dacă ţinem cont că trendul de creştere a pieţei negre se păstrează din luna septembrie a anului trecut.

Reporter: Ce stă la baza acestei creşteri?

Gilda Lazăr:De obicei, în anii electorali creşte contrabanda. Este un lucru care poate fi verificat. Creşteri ale pieţei negre se înregistrează şi în perioadele de final de toamnă şi iarnă. Ţigaretele de contrabandă se găsesc în pieţe, oboare, în staţiile de metrou ş.a.m.d. În Botoşani şi Suceava există sate şi comune unde 90% din ţigarete provin de pe piaţa neagră. Este o realitate care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă serios pentru redactarea unei Strategii Naţionale de combatere a contrabandei.

Reporter: Ce efecte negative va avea această evoluţie în piaţă?

Gilda Lazăr:Efectele negative sunt deja vizibile, atât pentru piaţa legală a ţigaretelor, cât şi pentru bugetul de stat. Procentul de 17,8% înseamnă pierderi la buget de peste 620 milioane de euro.

Anul trecut, la un nivel mediu anual al contrabandei de 16%, pierderile la buget au depăşit 550 milioane euro.

Reporter: Cum vedeţi evoluţia pieţei tutunului, în acest an?

Gilda Lazăr:În timp ce producătorii legali se vor da peste cap să aplice legea, ţigaretele ilegale vor continua să fie disponibile oriunde, aşadar piaţa neagră va lua avânt. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia din 2010, când contrabanda a devenit cel mai important jucător pe piaţa tutunului, cu o cotă de peste 36%, iar statul a înregistrat pierderi la buget de circa un miliard de euro. Şi atunci piaţa neagră a crescut foarte abrupt din cauza unor reglementări pompieristice excesive, la acel moment în materie de fiscalitate.

Reporter: Mulţumesc!