Companii din China vor să investească în Regiunea Dunării

• UE ar putea aloca fonduri special pentru dezvoltarea Regiunii Dunării

Câteva zeci de firme din China se află, zilele acestea, în România, pentru a discuta cu reprezentanţii ţărilor dunărene pe marginea dezvoltării Regiunii Dunării.

Republica Populară Chineză şi-a dublat, în 2010 faţă de anul precedent, investiţiile în Europa, 80% dintre acestea fiind realizate în Uniunea Europeană, a declarat, ieri, Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti (CCIB), în deschiderea Forumului "Contribuţia Chinei la dezvoltarea Regiunii Dunării", organizată de CCIB. Potrivit domniei sale, Europa este piaţa care a înregistrat, din anul 2008, cea mai rapidă creştere a investiţiilor chineze.

Forumul organizat la Bucureşti este primul eveniment în cadrul căruia vor fi discutate proiecte concrete de dezvoltare a Regiunii Dunării, a mai spus Sorin Dimitriu, care a menţionat că, peste câteva luni, CCIB va deschide o reprezentanţă la Beijing, care va acorda consultanţă oamenilor de afaceri români în China.

Preşedintele CCIB consideră că Republica Populară Chineză ar putea fi un partener important pentru proiectele din zona Dunării.

Kalliopi Avraam, ambasadorul Ciprului în România, a menţionat, în aserţiunea sa, că este posibil ca în bugetul european din perioada 2014-2020, să fie alocate fonduri europene pentru dezvoltarea Regiunii Dunării. Domnia sa a subliniat că autorităţile din Cipru, ţară care deţine, în prezent, preşedinţia UE, vor face tot posibilul ca noul în noul buget să fie prevăzuţi bani special pentru proiectele dunărene.

Rodin Traicu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, a precizat că, printre proiectele pregătite pentru chinezi, se numără şi cele care vizează construirea reactoarelor de la Cernavodă, a hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, Centurii Bucureşti, Canalului Dunăre-Bucureşti şi Canalului Siret-Bărăgan.

În prezent, există în desfăşurare două proiecte care sunt dezvoltate în colaborarea cu partenerii chinezi - un grup energetic la termocentrala de la Rovinari şi unul la cea de la Doiceşti, potrivit reprezentantului ministerului de resort.

Domnia sa a subliniat că relaţiile noastre comerciale cu China sunt foarte bune şi şi-a exprimat dorinţa ca şi colaborarea pe plan economic dintre cele două ţări să se eficientizeze.

Reprezentanţii delegaţiei chineze s-au arătat interesaţi să investească în proiectele din România, subliniind ca vor face tot posibilul să depăşească problemele întâlnite în ţara noastră.

Liu Zang, vicepreşedintele Consiliului Chinez pentru Promovarea Comerţului Internaţional de la Beijing, a precizat că instituţia pe care o reprezintă a stabilit relaţii de prietenie cu toate camerele de comerţ din ţările riverane Dunării: "Sperăm ca aceste ţări să participe la evenimentele internaţionale din China, cum ar fi expoziţii şi târguri internaţionale, pentru a atrage investitori străini în ţara naostră".

La rândul său, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) Luminiţa Odobescu a evidenţiat importanţa Regiunii Dunării pentru Europa, numind această zonă "coloană vertebrală".

Pentru dezvoltarea infrastructurii pe Dunăre, a porturilor, precum şi pentru derularea unor proiecte care să facă din Regiunea Dunării o zonă atractivă, modernă, competitivă, MAE intenţionează să identifice şi alte surse de finanţare, interne sau internaţionale, pe lângă fondurile europene, a precizat secretarul de stat.

Huo Yuzhen, ambasadorul Chinei în România, a subliniat că Republica Populară Chineză este dispusă să investească 10 miliarde de dolari în ţările din Centrul şi Estul Europei. În perioada ianuarie-aprilie 2012, schimburile comerciale dintre România şi China tind tot mai mult să se echilibreze, a mai precizat Huo Yuzhen. Oficialul a menţionat că, în perioada amintită, importurile Chinei din România au totalizat 286 milioane de dolari, cu 6,1% mai mult faţă de cele din perioada similară a lui 2011. Valoarea balanţei comerciale s-a ridicat la 595 milioane de dolari, în scădere cu 16,4%.

China reprezintă cel mai mare investitor asiatic de pe piaţa noastră, potrivit consultantului Robert Donose, care estimează că tot mai multe companii cu capital chinez vor veni să investească la noi.

În ultimii ani, investiţiile străine în lume au scăzut cu 35-40%, potrivit lui George Tabakov, reprezentantul Bulgariei la Forumul de la Bucureşti, care a precizat că traversăm o perioadă foarte riscantă pentru investiţii.

Domnia sa a menţionat că Bulgaria, care, cu ani în urmă, a trecut printr-o ciză asemănătoare cu cea prin care trece astăzi Grecia, a interzis, în 1997, sectorului politic să mai intervină în politica monetară şi a interzis Băncii Centrale să mai refinanţeze Guvernul şi băncile comerciale, unicul rol al Băncii Centrale fiind acela de reglementator al pieţei. De atunci, moneda din Bulgaria este fixă în raport cu euro.

George Tabakov a menţionat că Bulgaria nu doreşte să intre în zona euro, întrucât nu vrea "să plătească datoriile altora".

•

Relaţiile economice şi comerciale dintre România şi Ungaria s-au stabilizat, anul trecut, când Guvernul român "a dus o politică macroeconomică de succes", potrivit lui Miklos Szabo, consilier comercial al Ambasadei Ungariei în Bucureşti. Domnia sa a precizat că ţara naostră are potenţial de dezvoltare în primul rând în domeniile infrastructură, agricultură şi energie.

Cele mai importante produse pe care România le exportă către Ungaria sunt autovehiculele. În acelaşi timp, ţara noastră importă de pe piaţa ungară petrol, medicamente şi dispozitive de telefonie.