Consiliul Fiscal precizează că principala sursă indicată de către Guvern, pentru acoperirea golului de venituri generat de extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9%, este reprezentată de încasările suplimentare din îmbunătăţirea activităţii de colectare a taxelor şi impozitelor de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), arată un comunicat transmis redacţiei.
Plusul de venituri, evaluat de către Guvern, în urmă cu câteva săptămâni, fiind de circa 14 miliarde lei în anul 2016 şi, respectiv, la aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019. De asemenea, pentru anul 2015 Executivul estima venituri suplimentare de aproximativ 5,5 miliarde de lei din reducerea evaziunii fiscale în contextul în care în primul trimestru din 2015 s-au colectat suplimentar, faţă de program, circa 3 miliarde de lei.
Consiliul fiscal apreciază că nu au fost indici puternici care să arate că aceste câştiguri, din combaterea evaziunii fiscale, sunt de natură permanentă şi nu se datorează doar unei reduceri temporare şi/sau unei evoluţii peste aşteptări a bazelor macroeconomice relevante. Există posibilitatea ca aceste venituri să fie de natură ciclică, fără impact asupra respectării ţintelor bugetare stabilite în termeni de deficit structural (obiectivul pe termen mediu - engl. MTO - de 1% din PIB).
Mai mult, în primul trimestru, încasările nete din TVA, unde este localizată principala depăşire faţă de programul de încasări, de 1,8 miliarde de lei, au fost influenţate favorabil şi de rambursările mai mici de TVA, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (şi în condiţiile unor rambursări mult mai mari făcute în luna decembrie 2014), ceea ce îndeamnă din nou la precauţie.
Având în vedere argumentele menţionate anterior, Consiliul fiscal avizează favorabil, dar cu rezerve proiectul de Ordonanţă de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii numărul 571/2003 privind Codul Fiscal (extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la alimente şi servicii de restaurant).
Consiliul fiscal atrage însă atenţia că o acomodare a reducerii de TVA aflate în discuţie în această opinie printr-o nouă reducere a investiţiilor publice, în condiţiile în care, începând cu anul 2012, acestea au intrat pe un pronunţat trend descendent (anul 2014 consemnând de altfel minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB după standarde ESA20104) ar putea avea consecinţe majore pe termen mediu şi lung asupra potenţialului de creştere economică, dat fiind necesarul major de investiţii publice în infrastructură.