CORESPONDENŢĂ DE LA BRUXELLES / COMISARUL EUROPEAN PENTRU ENERGIE, MIGUEL ARIAS CANETE: "România să plătească, dacă vrea să folosească energie din cărbune"

România poate să utilizeze cărbune ca să producă energie, dar, pentru asta, trebuie să plătească, în vederea reducerii poluării, a declarat, ieri, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc.

Sorin Boza, managerul Complexului Energetic Oltenia (CEO) s-a deplasat, ieri, la Bruxelles, ca să discute cu oficialul european pentru energie despre soluţiile industriei de cărbune.

Miguel Arias Canete a precizat: "Statele membre ale Uniunii Europene au dreptul să producă un mix de energie, dar fiecare ţară trebuie să atingă targeturile de reducere a emisiilor. Există un anumit grad de flexibilitate în această privinţă. România poate folosi cărbunele ca să producă energie, dar trebuie să respecte normele legate de poluare. Dacă un stat decide să producă energie din cărbune, o poate face, dar noi nu putem în acelaşi timp să avem obiective ambiţioase legate de mediu şi să continuăm pe acelaşi drum cu cărbunele. Trebuie să existe o limită de emisii".

Potrivit lui Miguel Arias Canete, ţara noastră va plăti pentru a folosi cărbunele, pentru că intră în schema ETS, ceea ce afectează sectoare precum transporturile şi agricultura, iar standardele europene de mediu nu pot fi atinse fără investiţii în sectorul cărbunelui.

Comisarul european a susţinut: "Mă surprinde că anumite state nu sunt foarte inovative, dar China şi Canada au măsuri inovatoare pentru a reduce emisiile. Noi, în UE, dacă nu mai facem ceva nu mai putem fi competitivi pe piaţa globală. Şi Aus­tralia, şi SUA pot deveni exportatori. Dacă Qatar sau cărbunele din Africa intră pe piaţă, vom avea probleme mari. Companiile îşi doresc un preţ cât mai bun, iar Comisia Europeană îşi doreşte o energie sigură, la preţuri competitive. Problema utilizării cărbunelui revine fiecărui stat".

Sorin Boza ne-a declarat: "Întâlnirea de ieri a fost un prim pas pentru explicarea situaţiei cu care CEO se confruntă astăzi. Reuniunile pe care le-am avut cu Tudor Constantinescu de la DG Energy, cu Cosmin Boiangiu, ambasadorul adjunct al reprezentanţei României la UE, şi cu Ioan Alexandru Pogea, ataşatul pe energie la reprezentanţa României în UE, mă face să realizez că, indiferent de cât de greu va fi, vom încerca în echipă să descurcăm iţele atât de încărcate ale viitorului în energia românească.

La finele săptămânii trecute, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declara că România va cere Comisiei Europene prelungirea din 2021 până în 2024 a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu. "Comisia Europeană a adoptat noile BAT-uri (best available techniques - cele mai bune tehnici disponibile n.r) privind limitele de noxe care sunt mult mai restrictive. Conform noilor cerinţe, este nevoie de un complex de măsuri, atât tehnice, cât şi la nivel investiţional. Tehnic înseamnă măsuri primare, înseamnă opriri de grupuri energetice, care pentru termocentralele din Oltenia ar fi de minimum şase luni, şi atunci trebuie făcută o eşalonare, un grafic de oprire pe fiecare capacitate, corelat cu asigurarea operării celorlalte grupuri privind siguranţa sistemului energetic, respectiv asigurarea cash-flow-lui pentru companie", a menţionat Doru Vişan, adăugând că Ministerul Energiei a demarat un studiu din care să reiasă necesarul de investiţii pentru conformarea la noile cerinţe de mediu. La mijlocul lunii februarie, ministrul de resort, Anton Anton, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, că va prezenta Comisiei Europene, cu argumente, faptul că România nu se poate conforma în termenul impus de Bruxelles privind emisiile centralelor pe cărbune.