COSMIN GHIŢĂ, DIRECTORUL GENERAL AL NUCLEARELECTRICA: "Reactoarele SMR vor intra în sistemul energetic naţional în 2028"

Reactoarele nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) vor intra în sistemul energetic naţional în 2028, acesta fiind momentul în care ele vor începe să producă energie electrică, a declarat, ieri, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica (SNN), în cadrul unei intervenţii la televiziunea Digi24. CEO-ul SNN a spus că proiectul reactoarelor 3 şi 4 merge de asemenea înainte.

Ghiţă a afirmat: "Ne uităm la 2028 ca un moment la care să vedem energia electrică produsă de aceste module, intrând în sistemul energetic naţional. Bineînţeles că această tehnologie, care este inovatoare, va ajuta foarte mult sistemul energetic naţional prin modularitatea şi dimensiunile sale mici. Asta ce înseamnă: că putem să facem echilibrarea sistemului energetic mult mai simplu şi mult mai curat şi să putem să aducem centrale nucleare şi în alte zone ale ţării unde, de exemplu, acum avem centrale pe bază de cărbune, care ar putea să iasă din uz, de altfel aducând beneficii în ceea ce înseamnă locuri de muncă la nivel local, dar şi în menţinerea echilibrării sistemului energetic naţional aşa cum a fost el proiectat. Este o soluţie inovatoare şi la care întreaga lume se uită şi unde vedem dezvoltări ample, atât în plan internaţional cât şi în plan european. Semnalul pentru SMR-uri este foarte clar".

Întrebat cu ce este diferită această tehnologie de cea curentă de la Cernavodă, Ghiţă a explicat că construcţia şi asamblarea reactoarelor este mult mai rapidă şi mai predictibilă, iar costurile per KW instalat sunt de asemenea mai mici decât în cazul reactoarelor CANDU.

"Tehnologia de la Cernavodă este o tehnologie excepţională pentru a putea oferi bandă şi pentru a putea oferi producţie continuă de energie electrică. De aceea şi continuarea proiectelor de acolo este esenţială pentru decarbonarea sistemului energetic naţional. Aceste tehnologii, practic... Vorbim de reactoare de dimensiuni mai mici, cu posibilitate de a atinge capacitatea maximă de producţie într-un timp mult scurtat faţă de un reactor mare, ceea ce înseamnă că, practic, putem să oprim sau să pornim aceste reactoare în funcţie de necesitate şi de ceea ce avem în sistemul energetic naţional. De exemplu, am putea face un complex, să spunem, de 6 module sau de 12 module, ceea ce înseamnă (6 sau) 12 centrale din acestea mai mici, la o capacitate de 77 de MW (pe unitate). Bineînţeles, dacă am o defecţiune la unul dintre acele module nu mai scot 700 de MW din sistem (cât are capacitate un reactor de la Cernavodă) şi scot doar 77. Un mic exemplu. Din alt punct de vedere, aceste reactoare se construiesc în sistem de fabricaţie, practic. Aşadar, construcţie şi asamblarea lor este mult mai rapidă şi mult mai predictibilă. De aceea şi costurile prevăzute per KW instalat ar fi mai mici decât pentru reactoarele tradiţionale", a detaliat Cosmin Ghiţă.

De asemenea, acesta a spus că Nuclearelectrica lucrează în prezent la un studiu ce priveşte un prim amplasament al acestor reactoare.

"În acest moment noi desfăşurăm un studiu care este finanţat de US TDA (US Trade and Development Agency - n.r.), am primit un grant de 1,2 milioane (de dolari) la începutul acestui an prin care am luat un calcul mai multe amplasamente şi evaluăm care sunt cele mai bune amplasamente unde să putem să aducem această tehnologie atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere al necesarului de putere în sistemul energetic naţional. Ne uităm în principal la foste amplasamente sau centrale termoenergetice care urmează a fi scoase din uz. Bineînţeles în coroborare şi cu partenerii de la Transelectrica şi cu Ministerul Energiei vom determina cel mai bun amplasament şi în al doilea rând necesarul de putere per amplasament pentru a putea suplini tranziţia energetică", a spus Ghiţă.

Acesta a adăugat: "Putem să mergem de la 12 module, ceea ce înseamnă 924 de MW pe un singur amplasament, la mai multe amplasamente în ţară. Aici este încă un studiu pe care îl desfăşurăm, dar este clar că capacitatea de producţie pe care noi o avem în calcul pentru a intra în sistem este una de mare anvergură, după cum s-a văzut şi din anunţurile din spaţiul public. Vorbim de aproape 1 GW de putere, însă, în acest sens, urmează să anunţăm exact aceste lucruri în AGA în momentul în care cristalizăm amplasamentul şi proiectul".

Ghiţă a mai spus că proiectul centralei companiei americane NuScale Power este singurul proiect autorizat în acest moment de către o autoritate de reglementare de la nivel internaţional.

"Vorbim de autoritatea din Statele Unite. Ei au dat comandă (companiei) pentru o primă centrală, care este în curs de derulare şi de autorizare a proiectului efectiv. Tehnologia nu este cea mai nouă. Dacă vă uitaţi la utilizarea reactoarelor mici, modulare, aceasta se aplică în momentul de faţă atât în domeniul militar cât şi în domeniul aerospaţial. Deci nu vorbim de proiecte noi. Clar că în momentul în care vom începe proiectul centralei din România vom parcurge absolut toţi paşii necesari pentru a putea obţine autorizaţiile necesare, deci vom trece pe la reglementatorul din România, vom trimite şi o opinie la Comisia Europeană, aşadar nu vorbim de riscuri sau de alte chestiuni de genul acesta mai ales că vorbim de o tehnologie sau de un proiect de centrală care are deja autorizare (din partea autorităţii de reglementare din SUA)", a explicat directorul general al Nuclearelectrica.

Amintim că firma americană NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear în septembrie 2020. În Europa însă, aceste minireactoare nucleare nu sunt încă autorizate. Pe lângă România, compania americană NuScale Power a încheiat memorandumuri şi cu companii energetice de stat din Polonia, Bulgaria şi Ucraina. SNN a încheiat un astfel de memorandum în 2019, iar în ianuarie 2021 a primit un grant nerambursabil de 1,27 milioane de dolari din SUA pentru servicii necesare în procesul de găsire a locaţiilor pentru amplasarea unor reactoare nucleare modulare, de mici dimensiuni.