Costul redus al terenurilor agricole din România îi atrage pe investitorii străini

Fondurile care investesc în terenuri agricole din România plătesc preţuri mult mai mici faţă de cele din Germania sau Marea Britanie, ei anticipând potenţialul de creştere a producţiei prin unificarea terenurilor fragmentate şi îmbuătăţirea metodelor de a face agricultură, relatează Bloomberg, potrivit Mediafax.

Compania germană ASI Europe administrează circa 4.000 de hectare de teren agricol în România, Cibus Farmland Club din Olanda dezvoltă aici un proiect agricol, iar Velcourt Group din Marea Britanie a înfiinţat anul trecut o companie în România, pentru investiţii în terenuri agricole.

Un hectar de teren agricol în România costa în medie 6.461 dolari, în 2012, comparativ cu 18.521 de dolari în Germania şi 25.575 de dolari în Marea Britanie, potrivit datelor companiei imobiliare britanice Savills.

România are cea mai fragmentată suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană, cu 3,86 milioane de ferme în 2010, reprezentând 31% din totalul UE, acesta fiind rezultatul restituirii proprietăţilor după căderea comunismului, în 1989.

Suprafaţa medie a unei ferme din România este de 3,4 hectare, faţă de o medie de 14,2 hectare la nivelul UE şi de 53,9 hectare în Franţa, cel mai mare producător agricol european.

"Dacă vreţi să continuaţi dezvoltarea, comasarea terenurilor este singura soluţie. Atunci când terenurile mici pot să fie adăugate la unul mare, în general valoarea lor se dublează", afirmă Peter Beerents, director general al Cibus Land Management

Beerents a arătat că interesul tot mai mare al investitorilor pentru fermele din România poate face ca reforma terenurilor să fie finalizată în următorii cinci ani, el considerând comasarea terenurilor fezabilă din punct de vedere tehnic şi financiar.

O lot necultivat din România de 1-5 hectare valora anul trecut 1.900 de euro, comparativ cu un lot mai mare aflat în producţie de peste trei ani, al cărui cost a fost de 3.900 de euro, potrivit datelor Cibus.

Preţurile s-ar putea dubla în următorii cinci-şase ani, estimează Beerents

În 2010, 7,07 milioane de români lucrau în ferme de familie, potrivit recensământului din 2010, respectiv 30% din totalul la nivelul UE, în timp ce terenurile agricole din România reprezentau 7,6% din suprafeţele agricole aflate în exploatare, conform datelor Eurostat.

Numărul mare al proprietarilor de terenuri din România înseamnă că extinderea unei ferme la o suprafaţă de 5.000 de hectare, care ar permite eficienţa maximă, ar necesita ani de negocieri cu 500-1.000 de membri de familii, a arătat Beerents.

"Jumătate din suprafeţele agricole sunt deţinute de ferme de subzistenţă, incapabile să aibă acces la tehnologie de calitate. Este o ocupaţie secundară, nu pot face agricultură eficient", a declarat Toma Dinu, decanul facultăţii de Management a Universităţii de Ştiinţe Agricole din Bucureşti.

Randamentul producţiei de grâu din România a crescut din 2003, dar este încă la jumătate faţă de cele din Franţa şi Germania. Natura fragmentată a agriculturii României afectează productivitatea, iar familiile de fermieri folosesc prea puţini fertilizatorii şi duc lipsă de utilaje, a spus Dinu.

În 2012, fermierii români au utilizatu în medie 49 de kilograme de nitrogen, fosfat şi potasiu la hectar, mai puţin de jumătate faţă de 113 kilograme în Franţa, arată datele International Fertilizer Industry Association.

"Mai sunt multe de făcut, solul s-a deteriorat în ultimii 20 de ani. Revenirea la o productivitate bună necesită timp", a declarat Peter Falkenstein, consultant la ASI, care a cumpărat peste 25.000 de hectare de teren în România, pentru investitori, din 1999.

Sistemul de irigare din perioada comunistă, care foloseşte apă din Dunăre, este prea costisitor din cauza consumului mare de energie, şi s-a deteriorat, iar acest lucru i-a lăsat pe fermieri dependenţi de ploaie, acest factor limitând producţia de cereale a României, a spus Dinu.

Agricultura din România beneficiază de subvenţiile europene, care fac exploatarea pământului mai eficientă şi mai atractivă pentru investitori, a arătat Dinu.

Subvenţiile agricole au crescut la 1,68 miliarde de euro în 2012, de la 1,61 miliarde de euro în anul precedent şi 575 milioane de euro în 2010, potrivit Eurostat.

Randamentul mediu, pe o perioadă de cinci ani, al producţiei de grâu a urcat la 3,2 tone la hectar, de la 2,92 tone în 2003.

În Franţa, fermierii au realizat în ultimii cinci ani un randament mediu de 7,16 tone de grâu moale la hectar, iar în Germania de 7,65 tone, conform datelor UE.

România a realizat în acest an o producţie de 7,52 de milioane de tone de grâu, faţă de 7,28 milioane de tone în 2013, potrivit Eurostat.

Luna trecută, FranceAgriMer estima producţia de grâu moale a Franţei la 37,37 milioane de tone.

Investitorii străini în terenurile agricole din România au cheltuit cu utilajele, folosirea unor seminţe mai bune şi inovaţii în cultivare, a spus Dinu.

Prin utilizarea terenului agricol existent şi îmbunătăţirea randamentelor la un nivel mai apropiat de cele din ţările mai avansate, România poate majora volumul producţiei cu cel puţin 30%, consideră Miljan Zdrale, bancher la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Zdrale a spus că România este o ţară stabilă, are acces la Marea Neagră şi face parte din UE, aşa că potenţialul există.