Creşterea cu 3,7% a PIB-ului în primul semestru a fost susţinută de comerţ, industrie şi comunicaţii

Creşterea PIB în primul semestru a fost susţinută de aproape toate ramurile economiei, comerţul, informaţiile şi comunicaţiile, respectiv industria având printre cele mai mari contribuţii, a anunţat azi INS, care a menţinut estimarea privind un avans al economiei de 3,7% ca serie brută.

"Faţă de acelaşi trimestru din anul 2014, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 3,3% pe seria brută şi cu 3,7% pe seria ajustată sezonier; În semestrul I 2015, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2014, cu 3,7%, pe seria brută şi cu 3,8% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2015, nefiind, însă, înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 204 din 14 august 2015", arată INS, într-un comunicat remis redacţiei.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 174,736 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,1% faţă de trimestrul I 2015 şi cu 3,7% faţă de trimestrul II 2014. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 351,281 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 3,8% faţă de semestrul I 2014.

Ca serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2015 a fost de 164,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,3% faţă de trimestrul II 2014. Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2015 a fost de 304,987 miliarde lei preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 3,7% faţă de semestrul I 2014.

La creşterea PIB au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,0%), cu o pondere de 17,7% la formarea PIB şi al cărui volum de activitate s-a majorat cu 5,6%, precum şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,9%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (7,2%) dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (13,8%); industria (+0,5%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 2,2% şi impozitele nete pe produs (+0,5%), cu o pondere de 13,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,2%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,4% contribuind cu 3,5% la creşterea PIB; formării brute de capital fix, cu o contribuţie de +1,5%, consecinţă a creşterii cu 8,1% a volumulului său.

"O contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-1,5%), consecinţă a creşterii cu 6,3% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 9,6%. Este de remarcat, insă, soldul uşor pozitiv al balanţei de plăţi", notează INS.

La jumătatea lunii august INS a anunţat că Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%.

Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul II 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în iulie, arăta atunci INS, într-un comunicat. Astfel, estimările pentru primul trimestru au fost revizuite de la 1,5% la 1,4% faţă de ultimul trimestru al anului trecut şi de la 4,1% la 3,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

România vrea să înceapă discuţii cu FMI şi Uniunea Europeană pentru un nou acord, îmbunătăţit şi flexibil, cel mai devreme în acest an, cu sprijinul celor mai mari partide politice, pentru a se proteja de şocurile externe, a declarat, pentru Bloomberg, ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici.

Guvernul ar putea încheia un nou acord cu FMI şi UE în 2016, a arătat Teodorovici.

Liderul PSD Liviu Dragnea a afirmat într-un interviu separat că social-democraţii au transmis Guvernului să negocieze acordul.

Opoziţia sprijină la rândul ei ideea ca România să încheie un nou acord cu FMI şi UE, potrivit copreşedintelui PNL Alina Gorghiu.

"România poate rezista pe cont propriu şi nu avem nevoie de finanţarea de la FMI, dar ar fi bine să avem un acord flexibil, ca protecţie faţă de posibilele turbulenţe pe pieţe. Costurile de finanţare ale statului sunt foarte scăzute în prezent, dar nu se ştie niciodată", a spus Teodorovici.

România, a doua cea mai săracă ţară din UE, a încheiat trei acorduri succesive cu FMI şi UE din 2009, care au servit ca ancore pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, vânzarea companiilor de stat şi economie.

Premierul Victor Ponta a intrat în conflict cu creditorii internaţionali, în ultimul an, în legătură cu planurile de reducere a taxelor şi majorare a salariilor în sectorul de stat, arată Bloomberg.

Parlamentul a aprobat ieri Codul Fiscal, în variantă modificată.

Cele mai recente comentarii au apărut pe fondul turbulenţelor de pe piaţa financiară chineză şi alte pieţe în dezvoltare, care riscă să se extindă.

Creditorii internaţionali nu au finalizat evaluarea actualului program preventiv de 4 miliarde de euro, din cauza fricţiunilor provocate de planurile Guvernului în domeniul fiscal.

Parlamentarii au cedat apelurilor pentru prudenţă şi au limitat unele reduceri de taxe propuse pentru ianuarie 2016, angajându-se că anul viitor deficitul bugetar va fi menţinut la circa 2% din PIB.

Bugetul a înregistrat un excedent de aproximativ 1% în luna august, a spus Teodorovici.

"Acordul nu este suspendat şi va expira în această lună. Acest fapt nu ne împiedică să discutăm un nou acord cu creditorii", a precizat ministrul.