DACIAN CIOLOŞ: "Am fi trebuit să avem abordări strategice în negocierea Acordului de Parteneriat"

Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a declarat astăzi că ţara noastră ar fi trebuit să aibă abordări strategice în negocierea Acordului de Parteneriat şi argumente în acest sens, în caz contrar serviciile Comisiei Europene (CE) având obiceiul de a impune anumite lucruri, iar analiza şi elaborarea programelor nu poate fi externalizată.

Eurocomisarul a explicat că Acordul de Parteneriat între un stat membru şi Comisia Europeană înseamnă negociere, "dacă ştii să negociezi. Dacă nu, într-un fel sau altul, îţi sunt impuse (lucruri) de către serviciile Comisiei pentru că asta e negocierea: dacă ai argumente şi îţi susţii punctul de vedere, îl impui şi-ţi traduci propriile obiective în programele operaţionale. Dacă nu, există tendinţa şi în serviciile CE de a se asigura că anumite elemente de programare corespund cu anumite orientări orizontale ale UE".

"Există încă o auto-neîncredere în administraţia naţională că vom fi capabili să elaborăm noi programul şi să mergem să-l susţinem la Bruxelles. Şi atunci luăm un expert străin. Sunt multe state membre care folosesc expertiza externă pentru a se ajuta să îşi pregătească partea de programare, dar, în general, elaborarea programelor şi negocierea lor cu CE o face administraţia pentru că trebuie să-ţi aperi, să-ţi susţii nişte puncte de vedere", a detaliat Dacian Cioloş.

Domnia sa a arătat că nivelul scăzut al ratei de absorbţie a fondurilor europene are drept cauză lipsa capacităţii administrative de a gestiona aceşti bani (nu proiectele propuse), precum şi calitatea conţinutului programelor operaţionale.

Referitor la aceste programe operaţionale, "şi pentru perioada bugetară care vine mai avem nevoie de întărirea capacităţii de expertiză din interiorul structurilor guvernamentale", a mai arătat Cioloş.

Afirmaţiile au fost făcute la dezbaterea "Cum facem din integrarea europeană un succes", organizată de reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi Societatea Academică Română (SAR).

Precizând că este vorba doar de "o observaţie personală", comisarul pentru Agricultură a ţinut să precizeze că, pentru exerciţiul 2014-2020, în România "există reflexul de a externaliza analizele strategice şi chiar elaborarea programelor".

În opinia oficialului european, pentru perioada 2014-2020, România trebuie să se axeze mai mult pe calitatea absorbţiei fondurilor structurale şi a celor din Politica Agricolă Comună (PAC), dar pentru acest lucru este nevoie de o strategie naţională şi de "o referinţă clară" în Acordul de Parteneriat şi în programele operaţionale.

"E important ca în negocierea Acordului de Parteneriat să ai abordări strategice pe competitivitate, pe forţa de muncă, pe transporturi, pentru că aceea va fi referinţa, acele strategii ţi le faci tu ca stat membru", a mai spus Cioloş, adăugând că, pe baza propriilor angajamente ale ţărilor, CE face evaluarea cheltuirii fondurilor.

Potrivit domniei sale, în ţara noastră încă există reflexul: "punem noi ce punem în strategie, ca să dea bine şi pe urmă vedem noi cum finanţăm şi spre ce orientăm şi cum evoluăm pe parcurs".

La rândul său, fostul comisar Leonard Orban a precizat că nu Ministerul Fondurilor Europene (MFE) trebuie criticat pentru reproşurile CE privind Acordul de Parteneriat, ci lipsa unor abordări strategice pe anumite domenii.

"Problema nu e a Ministerului Fondurilor Europene, problema ţine de abordări strategice pe diferite sectoare, ţine de calitatea guvernanţei, ţine de alegerea priorităţilor. Este extrem de greu să alegi priorităţi pentru că trebuie să răspunzi la nenumăraţi stimuli, la nenumărate interese şi la nemumărate presiuni. Şi atunci de cele mai multe ori se preferă abordarea "pom de Crăciun', adică punem de toate acolo şi pe urmă vedem cum va fi", a declarat Orban.

Secretarul de stat în MFE Gabriel Onaca a recunoscut că Acordul de Parteneriat nu a avut la bază un document strategic naţional, dar acesta ar fi trebuit elaborat şi finalizat înainte de trasarea Acordului.

"Aceasă lipsă a unui document strategic ne creează foarte mari dificultăţi în a creiona un Acord de Parteneriat aşa cum ni-l dorim noi (...) Pe de altă parte, în Regulamentul general 1303/2013 se stabilesc o serie de condiţionalităţi ex-ante care se referă în general la existenţa unor documente de politică publică: strategii, planuri, reglementări legislative", a spus Onaca.

Domnia sa a mai relatat că sunt în curs de elaborate documente strategice naţionale, la nivelul ministerelor de linie.

"Fără a nega necesitatea unui document strategic unitar la nivel naţional, noi am avut în vedere rezultatele acestor strategii naţionale şi am prioritizat în consecinţă investiţiile susţinute din fonduri europene în Acordul de Parteneriat", a explicat Onaca.

Secretarul de stat a declarat că filosofia programării a fost diferită de perioada 2007-2013. Elementul strategic de noutate a fost "concentrarea finanţărilor pe cele 11 obiective tematice, care sunt impuse" de CE. Oficialul a mai afirmat că România a identificat cinci provocări de dezvoltare la nivel naţional: competitivitatea şi dezvoltarea locală, oamenii şi societatea, infrastructura, resursele, precum şi administraţia şi guvernarea.