Daniel Constantin: "Terenurile agricole valorează mai mult decât spune mediul bancar"

Băncile subevaluează terenurile agricole din ţara noastră, a spus recent ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, la evenimentul de lansare a Cărţii Albe a Agriculturii. La rândul său, ambasadorul Franţei în România, Excelenţa Sa, Phillipe Gustin, a susţinut că miza ţării noastre rezidă în apariţia unei economii rurale viabile şi a unei amenajări teritoriale coerente.

Camera Franceză de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER), Ambasada Franţei în România şi Secţia română a Consilierilor pentru Comerţ Exterior ai Franţei au prezentat recent un set de 29 de propuneri, reunite în Cartea Albă a Agriculturii, care să conducă la o agricultură modernă şi durabilă. Lucrarea este rezultatul unui dialog public-privat şi doreşte să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi româneşti moderne şi durabile. Propunerile sunt grupate în cinci domenii cheie: politici publice agricole, fiscalitate şi finanţări, drept comercial, drept social şi resurse umane şi cercetare.

În ciuda diferitelor iniţiative normative, problemele funciare din sectorul agricol rămân o constantă. În acest sens, liderul Grupului de Lucru din cadrul CCIFER, Florin Constantin, a precizat: "Cultura mare, printr-un fond funciar viabil din punct de vedere agronomic şi economic, poate constitui baza de plecare a României în drumul său de la statutul de mare exportator de materii prime brute agricole spre calitatea mult râvnită de procesator şi integrator, pentru a reţine local mai multă valoare adăugată şi a da posibilitatea agriculturii româneşti să investească şi să se dezvolte prin forţe proprii, în contextul competitiv european şi mondial".

Ca răspuns, ministrul agriculturii Daniel Constantin a spus că, în perioada 2014-2020, vor fi alocate 500 de milioane de euro din fonduri structurale pentru cadastrarea terenurilor agricole din ţara noastră.

Pe lângă problemele de cadastru, agricultorii de la noi se confruntă şi cu liberalizarea pieţei funciare începând de anul viitor. Legislaţia propusă până acum nu satisface Comisia Europeană şi cu atât mai puţin pe fermierii de la noi. Daniel Constantin susţine, însă, că liberalizarea pieţei funciare nu va avea efecte majore asupra fermierilor români şi i-a îndemnat pe aceştia să cumpere terenuri agricole.

Legea privind vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole de către persoane fizice va ajunge în luna noiembrie în Parlament ca să fie supusă dezbaterii. 

"Până la sfârşitul anului, vrem să fie aprobată această lege, într-o formă care va fi agreată şi de reprezentanţii Comisiei Europene, pentru a oferi anumite garanţii fermierilor români", a precizat ministrul.

Lucrurile s-ar putea să nu fie atât de simple, deoarece mai multe voci contestă această lege. Astfel, membrii Alianţei RO-PAC susţin că actuala formă a actului normativ "are un caracter de expropriere funciară cu scop preponderent imobiliar şi energetic, în favoarea speculatorilor europeni şi reprezintă un atentat la suveranitatea alimentară a României".

O prevedere importantă a propunerii susţine că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României pot fi înstrăinate prin vânzare - cumpărare doar cu avizul Ministerului Apărării Naţionale. Potrivit membrilor RO- PAC, acest lucru poate afecta integritatea teritorială a ţării, deoarece spaţiul este mult prea mic, în contextul în care ţări precum Polonia au impus limte de peste 100 de km privind vânzarea-cumpărarea terenurilor aflate la graniţa ţării.

Membrii RO-PAC au atras atenţia, săptămâna trecută, asupra anumitor practici privind piaţa funciară în România. Astfel, potrivit acestora, în cazul cumpărării de pământ de către societăţi străine în Banat, beneficiari neţi ai acestei actiuni sunt mari speculanţi funciari din Italia şi alte ţări (fonduri de investiţii; case de pensii; bănci; multinaţionale). De asemenea, se pare că terenurile nu sunt cumpărate pentru producţia de alimente, ci preponderent pentru producţia de energie (agrocarburanţi, energie eoliană, energie fotovoltaică, energie din biomasă agricolă).

• Daniel Constantin: "Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Italia sunt ţările cu care colaborăm cel mai mult în sectorul agricol"

"Iniţiativa Ambasadei Franţei a reuşit să creeze un consens privind o viziune comună asupra agriculturii româneşti. Noi nu am reuşit până acum acest lucru", a recunoscut ministrul Agriculturii, referindu-se la strategia pe agricultură care ar fi trebuit să fie lansată de autorităţi în această toamnă. Totodată, domnia sa a enumerat statele cu care ţara noastră are cele mai bune colaborări în sectorul agroalimentar, respectiv: Franţa, Marea Britanie, Olanda şi Italia.

Ministrul de resort a adăugat că multe dintre proiectele normative din acest an au fost inspirate de modelul francez. Printre acestea menţionăm: crearea fondurilor mutuale agricole, liberalizarea pieţei funciare, organizarea camerelor agricole şi a organizaţiilor interprofesionale.

Daniel Constantin a abordat şi problema irigaţiilor, punct aflat pe Carta Albă a Agriculturii şi a reamintit că în viitorul PNDR vor fi alocate 370 de milioane de euro pentru refacerea infrastructurii secundare, comparativ cu 110 milioane acordate până acum. "Toţi aceşti bani vor fi acordaţi organizaţiilor de udători şi vor fi 100% nerambursabili", a spus ministrul.

Potrivit ambasadorului Franţei în România, deşi sectorul agricol contribuie cu 5-6% la formarea PIB-ului şi angajează 30% din populaţia activă, agricultura autohtonă continuă să se caracterizeze prin puternice inegalităţi, din cauza unei agriculturi de subzistenţă.

Printre recomandările vizând politicile publice agricole se numără: organizarea comasării parcelelor agricole, implementarea unui cadastru agricol generalizat, protejarea fondului funciar împotriva distrugerii ireversibile a terenurilor agricole, dezvoltarea sistemelor de irigaţii, încurajarea reconstituirii perdelelor forestiere, încurajarea mutualizării mijloacelor de producţie şi integrarea producţiei agricole în filiere, precum şi simplificarea regulilor privind trasabilitatea produselor agroalimentare.