DORU DRAGOMIR, PREŞEDINTELE CAMEREI DE COMERŢ ROMÂNO-BULGARE: "Mulţi antreprenori români nu înţeleg că internaţionalizarea afacerii înseamnă să începi de la zero"

• "Vrem ca firmele din România şi Bulgaria să îşi identifice complementaritatea şi să concureze, împreună, cu firme din alte ţări"

• "Ambele ţări au probleme mari cu forţa de muncă din cauză că sistemul educaţional este relativ asemănător şi dă rateuri"

Internaţionalizarea IMM-urilor din ţara noastră este un proces complex, iar antreprenorii trebuie să înţeleagă că succesul pe care îl au la nivel naţional nu se transferă automat sau nu este garantat pes­te graniţe, aceştia fiind nevoiţi să pornească de la zero, conform preşedintelui Camerei de Comerţ Bilaterale Româno-Bulgare Doru Dragomir.

Domnul Dragomir ne-a declarat recent: "Problema principală pe care o văd eu în această internaţionalizare are legătură cu educarea, mai exact marea majoritate a întreprinzătorilor români nu au o educaţie privind managementul unei companii. Mai mult, antreprenorii de la noi nu reuşesc să facă la timp pasul înapoi din zona de antreprenor, care prin natura lui e un lider ce trage compania după el, şi să lase managerul, un om de detalii, să organizeze compania. Acest manager poate fi chiar antreprenorul, în unele cazuri, dar de cele mai multe ori, antreprenorii nu au calităţi de acest gen şi nu pot transforma sistemul în care lucrează compania. Antreprenorul are viziune, nu e atent la detalii".

Domnul Dragomir a subliniat că, în momentul în care antreprenorii româ­ni trec de graniţele ţării, o fac cu scopul de "a-şi muta peste hotare succesul local, şi nu afacerea", ceea ce este greşit.

Doru Dragomir a adăugat: "Problema principală care apare în momentul în care companiile acestea ies din ţară, sau încearcă să iasă din ţară, este că cel care a făcut o afacere de succes în România nu înţelege foarte clar că dincolo de graniţe, business-ul ăla de succes nu este nimic şi trebuie să porneas­că de la zero. Din punctul meu de vedere, internaţionalizarea business-ului pentru un antreprenor este ideală ca activitate deoarece nu o să se plictisească niciodată. Spre exemplu, pleacă în Bulgaria, trebuie să facă un nou business din cauză că trebuie să aibă unul potrivit pieţei din Bulgaria, cu tot ceea ce înseamnă ea: felul în care se negociază, felul în care se stabileşte preţul, legislaţia etc.. Propriu-zis, el trebuie să se întoarcă înapoi cu ani de zile, să îşi aducă aminte cum a făcut la început, în România, şi să o ia de la capăt".

În opinia domnului Dragomir, principala problemă pe care o are întreprinzătorul român este una de mentalitate, mai precis acesta se gândeşte că, dacă a reuşit şi are succes în România, îşi va muta succesul şi peste hotare.

"Ei nu cred că îşi mută afacerea, ci succesul, ceea ce nu este real", atrage atenţia domnul Dragomir, adăugând: "Pe o piaţă total diferită, deşi regulile jocului sunt cam aceleaşi şi le ştim, detaliile contează. Acestea sunt diferite de la piaţă la piaţă, iar dacă nu le înţelegi, lucrurile se complică".

Românii trebuie să înveţe să fie expaţi, trebuie să fie perseverenţi şi să înveţe să aibă răbdare pentru ca afacerile lor să crească şi abia apoi să aibă succes pe pieţele străine, mai consideră domnia sa.

Conform reprezentantului Camerei de Comerţ Româno-Bulgare, modelul de companie multinaţională, care aduce lucrători din toată lumea la noi în ţară, care sunt învăţaţi cum să se comporte atunci când lucrează într-o piaţă nouă, poate chiar învaţă şi limba română, la un nivel de bază, trebuie urmat şi de afaceriştii români atunci când decid să se extindă pe alte pieţe.

Domnul Dragomir a precizat: "Românii merg şi încearcă să facă afaceri în limba engleză în Bulgaria. Poţi să ai o relaţie extraordinară cu bulgarii în engleză doar la nivel personal, însă nu poţi să faci afaceri în engleză într-o ţară care nu este vorbitoare nativă de engleză pentru că în momentul în care intri în relaţie cu autorităţile, este greu să vorbeşti cu un primar care nu ştie engleză cu translatorul lângă tine şi să îi ceri nişte lucruri de care tu ai nevoie. Răspunsurile vor fi un pic mai formale decât dacă discuţi în limba pe care el o înţelege. Genul ăsta de mici detalii fac diferenţa între companiile care au succes în alte pieţe şi companiile care nu au".

Doru Dragomir ne-a explicat: "Oamenii de afaceri români care îşi internaţionalizează afacerile au percepţii diferite. Majoritatea celor care fac lucrurile corect, şi urmează nişte paşi normali atunci când internaţionalizează o firmă, au succes. Ei înţeleg că au nevoie de suport, că au nevoie să înţeleagă piaţa de acolo, înţeleg că trebuie să îi dea timp unei pieţe (ca un business pe care îl porneşti la noi în ţară, nu te aştepţi de mâine să faci un milion de euro, ci aştepţi ca el să se dezvolte în timp şi să începi să ai şi un oarecare profit), fie că este Bulgaria sau SUA, iar toate lucrurile astea necesită timp şi foarte multă perseverenţă. Antreprenorii români doresc ca lucrurile să se întâmple repede, noi încă nu am reuşit să depăşim zona aceasta în care vrem să se întâmple totul peste noapte şi să avem profit şi o afacere înfloritoare şi toată lumea să ne cunoască brandul ş.a.m.d.. Bulgaria este o piaţă puţin mai specială din acest punct de vedere din cauză că oamenii sunt puţin mai reticenţi la nou, cultural vorbind. Când sunt întrebat cam care este perioada medie de timp în care se ajunge la break-even în mod normal, în Bulgaria, eu răspund cu «aproximativ un an de zile». Marele avantaj al Bulgariei este că, odată ce eşti acolo, este foarte greu să fii scos de pe piaţă, tot cultural vorbind".  

• "Vrem să identificăm afacerile româneşti şi bulgăreşti complementare şi să le internaţionalizăm cu totul"

Camera de Comerţ Bilaterală Româ­no-Bulgară a semnat câteva parteneriate la nivel global cu diverse organizaţii din toată lumea, a mai precizat domnul Dragomir.

Preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Româno-Bulgară a afirmat: "Vrem să identificăm acele afaceri româneşti şi bulgăreşti care au servicii sau produse complementare şi să le internaţionalizăm cu totul. Recent am semnat la Sofia un parteneriat cu una dintre cele mai mari organizaţii de comerţ din India. Indienii sunt interesaţi să găsească o poartă spre UE, deoarece pentru ei Uniunea Europeană reprezintă o piaţă foarte mare şi puternică în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, iar România şi Bulgaria, împreună, pot să reprezinte această poartă. Niciuna dintre ele singură, însă, nu prea poate să facă faţă, astfel că noi discutăm foarte mult, la nivelul Camerei de Comerţ, despre lucrurile acestea, pentru noi fiind foarte important să reuşim să îi convingem, şi pe români şi pe bulgari că în loc să intre în competiţie unii cu alţii, pe mine mă interesează contrariul: să îşi identifice complementaritatea şi atunci să concureze, împreună, cu firme din alte ţări. Aşa văd eu internaţionalizarea în momentul de faţă".

• "Din punct de vedere fiscal, orice investitor, mai ales în zona de producţie, ar trebui să se uite mai întâi la Bulgaria"

Deciziile investitorilor străini de a investi într-o piaţă, sau alta, ţin, bine­înţeles, de un cumul de factori care iau în considerare aspecte fiscale, legislative şi nu numai din mai multe state, iar România şi Bulgaria au fiecare avantaje şi dezavantaje din acest punct de vedere, consideră Doru Dragomir.

Domnia sa ne-a spus: "În ceea ce priveşte investitorii străini şi decizia lor de a investi, sau nu, în România sau în Bulgaria, există avantaje şi dezavantaje pentru ambele. Bulgaria are o fiscalitate mai bună decât ţara noastră, deci dacă ne gândim strict din punct de vedere fiscal, orice investitor, mai ales în zona de producţie, ar trebui să se uite mai întâi la Bulgaria şi abia apoi la noi. Apoi, ambele ţări au probleme relativ mari, sau foarte mari, în anumite zone, cu identificarea forţei de muncă. În amândouă, oamenii nu prea mai există, ca forţă de muncă, iar specialiştii cu atât mai puţin din cauză că şi una şi cealaltă au probleme cu zona de educaţie, sistemul educaţional fiind relativ asemănător şi dă rateuri".

Preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Româno-Bulgare admite, însă, că  fiecare investitor caută altceva, explicând: "Dacă îşi caută o piaţă mare unde să îşi vândă produsul, şi face o investiţie acolo ca să vândă, este evident că România este soluţia, fiind o piaţă de patru ori mai mare decât Bulgaria şi având o putere de cumpărare cu 20% mai mare decât Bulgaria". În cazul în care investitorul respectiv îşi caută o variantă de reducere a costurilor în zona de fiscalitate, Bulgaria este soluţia pentru că acolo legislaţia permite un regim de costuri mai mic decât aici, mai ales în ceea ce priveşte costurile cu forţa de muncă, a conchis domnia sa. Ramona Radu