English
Cu ROMTELECOM au început marile privatizări în România. La sfârşitul anului 1998, (prea) curând după prăbuşirile economiilor Rusiei şi Bulgariei - care au dărâmat şi interesul investitorilor pentru privatizările din partea aceasta a Europei - guvernul Radu Vasile a pus pe piaţă una dintre cele mai mari companii din portofoliul statului. Strategia eşalona privatizarea în trei etape: 1) vânzarea a 21% din acţiuni, acompaniată de o majorare de capital care să-l ducă pe cumpărător la 35%; 2) efectuarea unei oferte publice iniţiale de acţiuni, anterior împlinirii a trei ani de la tranzacţie, la un preţ mai mare decât preţul din contractul de privatizare şi 3) vânzarea restului acţiunilor statului, după cinci ani de la tranzacţie, adjudecătorul primei etape urmând să aibă drept de preempţiune.
Aşa cum se ştie, cumpărătorul a fost OTE, deţinut 100% de statul grec, dar care - simultan cu oferta din România - îşi începea propria privatizare, pe bursa din New York.
Fără să fie un mare succes, contractul de privatizare parţială a ROMTELECOM nu poate fi considerat în nici un caz un eşec. Guvernul român a obţinut 337,5 milioane de dolari pentru 21% din acţiunile sale, iar alte 337,5 milioane de dolari au fost vărsate în contul ROMTELECOM, pentru majorarea de capital, ceea ce evalua societatea la 2 miliarde de dolari.
Pe lângă acţiuni, OTE a obţinut câteva avantaje majore: partea română s-a angajat ca timp de cinci ani să menţină monopolul comunicaţiilor prin fir, să nu vândă alte acţiuni fără acordul OTE, să acorde companiei o licenţă de telefonie fixă şi una de telefonie mobilă.
În schimb, OTE s-a angajat ca într-un termen de patru ani să dubleze valoarea în dolari a acţiunii ROMTELECOM.
Pentru a-şi îndeplini această obligaţie, OTE a solicitat şi a obţinut dreptul de uzufruct pentru încă 16% din acţiuni, adică majoritatea în AGA şi în consiliul de administraţie la AGA ordinare; nu şi la AGA extraordinare, nu şi dreptul la dividendele aferente celor 16%, iar hotărârile strategice se luau prin consens.
Cele mai importante obiective de dezvoltare ale ROMTELECOM, care trebuiau atinse până la 31 decembrie 2002, au fost: înlocuirea centralelor analogice cu cele digitale; instalarea în medie a 350.000 de noi linii telefonice pe an, pentru creşterea densităţii de linii telefonice la 100 de locuitori, de la 18,3% în 1998, la 24,4% până la 31 decembrie 2002; înlocuirea anuală a 100.000 linii telefonice vechi (manuale/analogice) şi creşterea gradului de digitalizare a reţelei, de la 49% în 1998, la 69% la sfârşitul anului 2002; telefonizarea satelor cu peste o mie de locuitori. Finanţările trebuiau asigurate de OTE şi de ROMTELECOM, fără garanţii guvernamentale.
În primii doi ani, 1999 şi 2000, Fondul Proprietăţii de Stat a certificat investiţii de aproape 2 miliarde de dolari. Dacă grecii şi-ar fi îndeplinit obligaţia contractuală şi în următorii doi ani, la sfârşitul lui 2002 ROMTELECOM ar fi trebuit să valoreze 4 miliarde de dolari. Numai că s-a schimbat guvernul, iar la manete a ajuns Năstase Adrian & Co.
La apropierea scadenţei ofertei publice iniţiale, de confirmare a creşterii valorii acţiunilor, managementul grec al ROMTELECOM SA a început o campanie de discreditare a operatorului român de telecomunicaţii, lansând chiar ipoteza fantezist-iresponsabilă a iminenţei falimentului. Ba chiar au ameninţat că pleacă din România dacă nu se acceptă o "salvatoare" majorare de capital, prin care OTE să preia în proprietate cele 16% pentru care avea uzufruct. În loc să-i pună la punct pe administratorii greci ai ROMTELECOM şi să apere imaginea unei companii gigantice, la care statul român era acţionar majoritar, terminatorii Nica & Năstase au abandonat strategia iniţială de privatizare, au "cedat" şantajului şi au aprobat majorarea de capital.
Aşa s-a produs a doua etapă a privatizării ROMTELECOM SA, în urma căreia OTE a ajuns să deţină 54% din ROMTELECOM. Guvernul Năstase a cedat controlul ROMTELECOM prin majorare de capital făcută doar de OTE, care a obţinut proprietatea celor 16% solicitate. Pentru imaginea publică, s-a făcut şi o tranzacţie: guvernul a vândut 3% cu 31 de milioane de dolari, ceea ce evalua compania la 1 miliard de dolari. În anul 2003, pentru o acţiune s-a încasat jumătate din preţul anului 1998, deşi între timp în companie se investiseră bani serioşi! A fost semnat un contract, care ar fi mai corect numit aranjament, foarte păgubitor pentru partea română.
Ca să nu pută prea tare aranjamentul, Nica & Năstase au renunţat la "oferta publică iniţială de acţiuni, (care trebuia) făcută la o valoare mai mare decât preţul iniţial" - adică cu mult mai mare decât preţul acceptat de ei! - prevăzută în contractul din 1998.
Afacerea a avut şi o determinantă politică, făcându-se în famiglie: social-democraţii români cu socialiştii greci şi ar fi trebuit ca - alături de PETROMIDIA, ALRO şi SIDEX - să-i aducă pe decidenţii români în atenţia DNA, mai degrabă decât mătuşa Tamara sau EADS. OTE, la rândul său, a fost permanent supusă influenţelor politice de acasă. Îmi amintesc că prima decizie a grecilor, în februarie 1999, a fost înlocuirea furnizorilor români cu clientela lor, iar unele decizii strategice au fost condiţionate de alegerile care urmau să aibă loc în Grecia.
Privind retrospectiv, ROMTELECOM-ul controlat de OTE a ratat toate privilegiile oferite de cele două contracte de privatizare:
-Deşi a beneficiat timp de cinci ani de monopolul telefoniei fixe, ROMTELECOM a fost bătut "pe teren propriu" de competitori nou apăruţi. A pierdut în fiecare an sute de mii de abonaţi, iar acum operatorii alternativi au ajuns să controleze peste 50% din piaţă, dovedindu-se mai flexibili şi reuşind să se impună mai ales pe segmentele bănoase: la convorbirile internaţionale şi la portofoliul de clienţi corporativi.
-Licenţa GSM, obţinută gratuit cu ocazia primei etape de privatizare, nu a fost fructificată decât în anul 2003.
-Abia din anul 2008 a oferit servicii de televiziune prin internet (IPTV), iar televiziunea prin satelit (DOLCE), nu are încă un număr satisfăcător de abonaţi.
Situaţia este fidel reflectată de cifrele bilanţiere.
TELEKOM ROMÂNIA COMMUNICATONS (ex ROMTELECOM) are acţionari pe OTE (Grecia) - cu 54,01% (DEUTSCHE TELEKOM deţine 40% din OTE) şi statul român - cu 45,99%:
-Cifra de afaceri a crescut din 1999 - până în 2005, a rămas apoi practic constantă - până în 2009, iar de atunci încoace scade an de an, ajungând la -20% la 31 decembrie 2013; rezultatele din anul 2014 nu mai sunt accesibile, pentru că, pur şi simplu, nu a mai îndeplinit obligaţia legală de a depune bilanţul.
-Activul net contabil a copiat evoluţia cifrei de afaceri, urmând aceeaşi tendinţă de scădere.
-Faţă de anul 2006, în 2013 profitul companiei s-a înjumătăţit, ajungând la 58 milioane euro, dar în anii 2010 şi 2011 pierderile au cumulat 250 milioane euro.
TELEKOM ROMÂNIA MOBILE TELECOMMUNICATIONS (ex COSMOTE) are acţionari pe COSMOTE MOBILE TELECOMMUNICATIONS (Grecia, deţinut 100% de OTE) - cu 70% şi TELEKOM ROMÂNIA COMMUNICATONS (ex ROMTELECOM, în care statul român mai deţine 45,99%) - cu 30%:
-Cifra de afaceri a băltit până în anul 2006, când a crescut brusc de opt ori, dar cu preţul intrării pe pierderi; pierderile cumulate pe perioada 2006-2014 sunt de 235 milioane euro, iar provizioanele constituite nu depăşesc o treime din pierderi. Pare evident că managementul a urmărit mărirea cotei de piaţă, chiar cu riscul intrării în faliment.
-Activul net contabil s-a prăbuşit, de la +100 milioane, la -100 milioane euro, ceea ce înseamnă că acţiunile nu mai valorează nimic!
Situaţia aceasta este consecinţa deciziilor găştii Năstase & Comp, care şi-a bătut joc de interesul statului român, schimbând strategia de privatizare şi servind interesele părţii greceşti, aşa cum a făcut şi în cazul PETROMIDIA-ROMPETROL sau când a cedat ruşilor controlul ALRO, cea mai rentabilă companie românească, prin majorare de capital. Dar lucrurile ar fi putut să stea mai bine, dacă statul şi-ar fi apărat interesul, ca acţionar important în cele două companii de telecomunicaţii. Din 2006 până astăzi, s-au succedat guvernele Tăriceanu, Boc, Ungureanu, Ponta şi nu s-a făcut nimic! Ca şi cum cifrele ar fi fost bune!
Rămâne să vedem dacă guvernul Cioloş se va comporta cu adevărat ca unul de tehnocraţi şi va interveni în vreun fel. Dl Marius Bostan, ministrul comunicaţiilor, cunoaşte foarte bine situaţia, pentru că - până să fie numit - a fost administrator la TELEKOM ROMÂNIA COMMUNICATONS (ex ROMTELECOM).
Radu Sârbu: Fost Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat şi semnatar al primului contract de privatizare a SC ROMTELECOM SA.
•
PENTRU CĂ NU ŞI-A DEPUS SITUAŢIILE FINANCIARE PE 2014
Telekom România Communications riscă dizolvarea
Compania Telekom România Communications, fosta Romtelecom, nu şi-a depus bilanţul pe anul 2014 în termenul prevăzut de lege, motiv pentru care a fost amendată contravenţional, conform informaţiilor furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Serviciul comunicare, relaţii publice şi mass-media al ANAF ne-a transmis: "Societatea Telekom România Communications SA, CIF 427320, nu a depus la termenul scadent prevăzut de lege, situaţiile financiare anuale la 31.12.2014. După expirarea termenului legal de depunere, contribuabilul a fost notificat, prin adresă scrisă, privind nedepunerea situaţiilor financiare în cauză, fără ca acesta să răspundă solicitării noastre şi să depună documentele prevăzute de lege. Ulterior, societatea a fost sancţionată contravenţional pentru nedepunerea situaţiilor financiare anuale la 31.12.2014, în temeiul art.41 pct.8 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, fiind aplicată amenda prevăzută la art.42 alin (1) din acelaşi act normativ. Au fost înştiinţate compartimentele de inspecţie fiscală cu privire la societăţile ce nu au depus situaţiile financiare, în vederea stabilirii situaţiei de fapt şi luării măsurilor ce se impun, potrivit legii".
În această situaţie, Telekom România Communications (Romtelecom) riscă dizolvarea.
Legea 26/1990 privind Registrul Comerţului, modificată, publicată în Monitorul Oficial din 13 iulie 2015, prevede: "La cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Registrului Comerţului, tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii în cazul în care societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare".
Până la închiderea ediţiei, nu am primit nici un răspuns de la Telekom şi de la Ministerul Societăţii Informaţionale la solicitările formulate de ziarul BURSA, pentru un punct de vedere asupra situaţiei.
Pachetul majoritar de acţiuni al Romtelecom este controlat de grupul elen OTE, care deţine 54,01% din capital, restul fiind în posesia statului român. (A.S.)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Stelute magenta !
(mesaj trimis de Daniel în data de 22.12.2015, 00:52)
Pedeapsa pentru ilegalitate este invers proportionala cu fapta savarsita!
Nu o sa fie dizolvata, mai sunt si alții cu interes in afacere.
1.1. nu te joci cand e vorba de raportare, draga Daniel (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 22.12.2015, 07:06)
avand in vedere faptul ca o companie de marimea si mai ales presitgiul Telekom se pozitioneaza intr-un mediu obscur prin aceasta nepublicare aduce un sentiment de promiscuitate si nu in ultimul rand confirma faptul ca cei din est sunt invatati cu brutalitate. Avand insa in vedere ca domnul Höttges este ajuns pe pozitia de CEO avan functia inttial de CFO cu siguranta nu a stiut de aceasta inadvertenta. Probabil este inca oucpat sa gaseasca raspunsul pe care i l-am cerut atunci cand a obligat pe directorul Ziarul Bursa sa-si ceara scuze pentru articolul publicat si care in opinia dansului ar fi adus prejudicii de imagine, conform Corporate Communications ROMAANIA.
2. Precum copii
(mesaj trimis de eu în data de 22.12.2015, 07:41)
Sa spuneti ca nu a facut-o guvernul Vasile ci Nastase este ca si cum faci o boacana dupa care spui ca a facut-o altcineva. Moda asta cu a da vina pe Nastase care a ajuns sa fie vinovatul de serviciu trebuie sa inceteze. Furtul de la Romtelecom ca si cel de la Petromidia sunt ale CDR-ului respectiv ale PNTCD+PNL. Mai aveti sa spuneti domnule Sarbu ca nici Patriciu nu era la voi.
2.1. Afirmatie facuta cu rea credinta de un anonim (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Radu Sarbu în data de 22.12.2015, 08:44)
1. Trebuie sa fii ori Adrian Nastase, ori Nica, ori de rea credinta, ca sa afirmi ca guvernul CDR a pagubit statul. Atat in cazul ROMTELECOM, cat si in cel al PETROMIDIEI, contractele bune semnate de noi au fost modificate in defavoarea statului de Nastase&Co.
2. Patriciu, Dumnezeu sa-l ierte, ponta la liberali, dar facea afaceri cu Nastase.
2.2. Contractele nu au fost niciodata bune. (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de eu în data de 22.12.2015, 09:05)
Guvernarea CDR pe ansamblu a fost dezastroasa, rezultatele economice au fost catastrofale in orice domeniu, coruptia a fost la niveluri neimaginabile pana atunci insa din nefericire fiecare guvern ce a urmat a pontat un nou record in coruptie. Votul care v-a gonit de la putere nu a fost pentru Nastase sau Iliescu ci impotriva voastra. A da vina mereu pe Nastase pentru a va spala imaginea este o mare nemernicie. Spre deosebire de voi, el a platit cu ani de puscarie si cu excluderea din viatapolitica. Voi si Nica, din nefericire pentru tara, puteti sa va prezentati cu imagine proaspat spalata, sa mai furati o tura. Asta nu mi se pare normal, nefiind nici Nica nici Nastase nici de rea credinta nici simpatizant al vreunui unui partid. Toti sunteti niste hoti, dar doar unii dintre voi au ajuns unde va este locul. Ce ma scarbeste este nesimtirea cu care rescrieti istoria, ca sa va creada prostii astia mici care nu v-au vazut in actiune.
2.3. Cifre, nu ur viscerala (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Radu Sarbu în data de 22.12.2015, 10:11)
Nu vreau sa fac aici si acum o analiza detaliata a guvernarii 1996-2000. Cea mai simpla evaluare a guvernarii noastre se poate face urmarind banii. Intre 1996 si 2000, datorita credibilitatii sale si reformelor facute, guvernul a platit peste 15 mld.$ si a reusit evitarea intrarii Romaniei in incapacitate de plata! In noiembrie 1996 rezerva B.N.R. era de 0,565 mld.$ (ceea ce a determinat prabusirea cursului leului fata de dolar in ianuarie-februarie 1997), iar in 2000 de 2,5 mld.$. In cei 4 ani, pe langa sporirea cu 2 mld.$ a rezervei valutare a bancii nationale, s-au platit 10 mld.$ (1,9 in 1997; 2,8 in 1998; 3,2 in 1999 si 2,1 in 2000) in contul datoriei externe (contractata pe termen scurt si cu dobanda ridicata de guvernele Roman, Stolojan si – mai ales – Vacaroiu), s-au acoperit costurile de peste 3 mld. $ ale asanarii sistemului bancar (distrus in principal - Bancorex si Banca Agricola - de comanda politica). Cu toate aceste plati uriase, de peste 15 miliarde de dolari, datoria publica externa a Romaniei a ramas practic constanta: 6,1 mld.$ in 1996, respectiv 6,9 mld.$ la 31 decembrie 2000. Economia functioneaza cu bani. O economie din care ies bani este ca si un om care pierde sange: oricata hrana si medicamente primeste, moare fara o transfuzie. In ciuda investitiilor atrase, fluxurile nete de capital au fost din Romania spre exterior si nu invers. Romanii au platit facturile puse in spinarea lor de regimul Iliescu (guvernele Roman, Stolojan si Vacaroiu), iar efortul de plata le-a prabusit nivelul de trai! Reformele au fost mai dureroase decat in oricare dintre tarile ex-comuniste, intarzierea lor in Romania le-a facut de-a dreptul insuportabile, dar au fost fara alternativa.
Din 1990 pana in 1997 Romania s-a indepartat constant de tarile vecine ex-comuniste si de Europa. Reformele facute de guvernele Ciorbea, dar mai ales Radu Vasile, au recuplat tara la procesele de integrare euro-atlantica. Datorita lor, in decembrie 1999, la Helsinki, Romaniei i s-a oferit posibilitatea sa inceapa negocierile de aderare. Si tot datorita lor am avut noua ani consecutivi de crestere economica.
MOSTENIREA LA 31 DECEMBRIE 2000 (Sursa: Raportul BNR pe anul 2000):
„Rezerva valutara la BNR: 2,5 mld.dolari. Rezerva de aur : 0,9 mld.dolari .
Deficitul comercial: 1,684 mld.dolari . Exporturi: 10,366 mld.dolari.
Importuri: 12,050 mld.dolari
Deficitul contului curent: 1,359 mld.dolari !
Produsul intern brut s-a format in proportie de 64,5% in sectorul privat. Sectorul privat a ajuns sa detina 94,6% din productia agricola si comertul cu amanuntul, 87,3% din constructii si 64% din investitii.
Structura PIB: servicii – 52,2 %; industrie – 31 %; agricultura – 12,8 %; constructii – 5,4%.
In 2000 industria a crescut cu 8 % !!! iar serviciile cu 3 % .
S-a relaxat fiscalitatea : TVA - de la 22 la 19%, impozitul pe profit - de la 38 la 25%, iar cel realizat prin exporturi - la 5%.
S-a introdus impozitul pe venitul global.
Datoria publica interna – 74.026 mld. lei, iar cea externa – 9,86 mld. dolari, avand urmatoarea structura: - datorie publica 47,1%
- datorie garantata de stat 22,7%
- datorie privata 30,2%”
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2015, 11:03)
"Eu", ai luat leapsa!
2.5. de ce? (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de eu în data de 22.12.2015, 12:05)
Te asteptai sa recunoasca? Am luat leapsa ca se intorc la furat nu ca mi-a insiruit niste realizari de plange piatra in bricheta. Am trait atunci si stiu ca nu a fost asa, ca rezerva bancii nationale este din credite pe termen lung pe care tot noi le platim, ca atunci a fost pusa cu botul pe labe industria de stat, ca au fost disponibilizari peste tot, ca a fost imprimata structura industriala gresita sub lozinca restructurarii. Atunci a fost prima data lovit devastator potentialul de export al Romaniei. Privatizarea cimentului si fierului ne-a scos miliarde de euro din tara in anii ce au urmat dar pentru ei a fost un scop. Daca ramaneau CDR-ul la putere nu intram in UE niciodata. Lumea uita ca CDR a insemnat distrugerea a zeci de mii de locuri de munca, ruperea relatiilor economice botezata reforma dar fara nici un orizont, scaderea nivelului de trai, creearea unei clase de politicieni care din nefericire se intorc cu aceleasi obiceiuri... CFR-ul si minele nu si-au mai revenit in urma "reformelor" lor. Cu fiecare km de autostrada construit scoatem bani din tara pentru ciment si fier. Bucura-te ca de acum inainte va fi mai rau
2.6. felicitari, draga domnule Sarbu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de The Brute în data de 22.12.2015, 14:48)
pentru scurta descriere a procesului de privatizare, care se observa a fi avut o logica foarte buna. Va admir atunci cand aduceti Argumente cu ajutorul cifrelor. Ati putea fi un Partener minunat de conversatie pentru domnul Höttges. Luand in vedere si inflatia acelei perioade se pare ca pretul platit pentru obtinerea majoritatii nu a tinut cont de ajustarea conform IAS 29, asemeni celei de la Petrom
2.7. draga Redactie (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de The Brute în data de 22.12.2015, 15:08)
conform raport Telekom RUMÄNIEN WIRD MAGENTA si acest lucru implica faptul ca Romtelecom si Cosmote in interiorul Telekom Romania ca Management Holding ar putea fi consolidate, asemanator Erste Group si OMV.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Cristian Marcu în data de 22.12.2015, 15:22)
Nu va e rusine SECATURILOR si LICHELELOR cederiste, ati batjocorit sperantele atator tineri din 1996, ATI BATJOCORIT MEMORIA SENIORULUI CORNELIU COPOSU SI ATI ADUS LA PUTERE CLICA LUI ILIESCU SI NASTASE IN 2000 !
Cu mascarici ca ciorbea sau MINISTRU CALTABOS, singurul MINISTRU PERFORMANT A FOST TRAIAN BASESCU ce radea de voi CAT DE INCOMPETENTI ATI FOST !
VINO LA BRASOV, ORDINARULE SARBU, AI PUS PE BUTUCI INTREAGA INDUSTRIE BRASOVEANA SI AI PARJOLIT POIANA BRASOV CU INVARTELI IMOBILIARE !
Am urat comunistii , dar pa voi va scuip intre ochi tot restul zilelor !
Si nu ma ascund, cere IPul de la redactie si sa ma caute postacii dumitale ! Mi-ati mancat anii tineretii , Nenorocitilor , si nu va iert nici nu va uit !!!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2015, 08:07)
Guvernul Năstase a nenorocit Arpechim și implicit OLTCHIM prin vânzarea iresponsabilă a Petrom ! Economiile a 2 județe au de suferit dar Vâlcea e terminată! Niciodată fără Oltchim Vâlcea nu-și va reveni! Toată această distrugere a fost făcută cu INTENȚIE!
3.1. trebuie sa te contrazic (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de The Brute în data de 22.12.2015, 08:39)
cat sunt eu Liana Comandantului, cum ii place prietenului Pribeagul sa spuna, nea Nastase nu are niciun fel de vina. Acolo este altceva si anume contul de venituri si cheltuieli pe 2004 care spre deosebire de anul 2005 a avut o mica diferenta in ceea ce priveste cota geologica. Cum ar spune Comisia Europeana, raportul financiar a fost in esenta identic. Prin aceasta inginerie s-a reusit ca pe anul 2004 sa se raporteze pierderi. Cum au trecut aceasta cota geologica direct in rezerve imediat s-a rezolvat si cu pierderile. De aceea in acest moment OMV este dator statului roman cu valoarea cotei geologice care a fost trecuta la cheltuieli in anul 2004. Nu-i asa domnule Hassan? Doar ati scris cu mana dumneavoastra ca daca cota geologica ar fi fost trecuta conform legislatiei comunitare rezultatul ar fi diferit de cel testat de dumneavoatra. Un contract BRETON si nu BETON, cumva spunea si doamna de la emisiunea IN PREMIERA pentru a arata fiecarui roman cat de INTELEPT a fost Petrom...
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 22.12.2015, 16:13)
Oricât s-ar chinui vreun guvern, actual sau viitor, nu va reuși să fure nici măcar a zecea parte din cât a furat Năstase!
5. Privatizarea s-a facut prea tarziu ...
(mesaj trimis de Dr. Nicolae Oacă în data de 22.12.2015, 16:48)
Din pacate privatizarea s-a facut cam tarziu. Mult prea tarziu! Ungaria a vandut in dec 1993 un pachet de 30% din magyar Telekom pentru US$875m, evaluand operatorul la US$2,92 miliarde, valoarea pentru linia telefonică fiind de US$2.412, mult peste valoarea medie a unei linii telefonice în SUA, US$1.428, sau la British Telecom, US$1.710. Cehia a vândut in anul 1995 obținând o valaore apropieata. Noi in 1998, cand interesul investitorilor deja se mutase la telefonia mobile. La 30 decembrie 1998 (la 5 ani de la privatizarea operatorului Matav!), OTE plătea US$675m pentru 35% din acţiuni şi 16% din drepturile de vot, tranzacţia evaluând RomTelecom la US$1,93 miliarde sau US$540/abonat/ Adica de peste PATRU ori mai puțin.
De acord ca nu a fost un succes. Mai degraba a fost un eșec.
Vânzarea s-a făcut prea târziu când interesul pentru astfel de active dispăruse.
O zi buna
5.1. Intârzierea adoptării noilor tehnologii (răspuns la opinia nr. 5)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 22.12.2015, 20:33)
Foarte bun comentariu. În plus, acei 5 ani de neprivatizare au însemnat și întârzierea adoptării noilor tehnologii, adică înlocuirea cuprului cu VoIP sau fibră optică.
5.2. O analiza mai detailiata gasiti pe blogul meu (răspuns la opinia nr. 5.1)
(mesaj trimis de Dr. Nicolae Oaca în data de 22.12.2015, 21:28)
O analiza mai detailiata gasiti pe blogul meu