EFECTELE CRIZEI: Lipsa forţei de muncă şi migraţia, noile probleme ale agriculturii europene

Din cauza crizei economice şi a problemelor sociale generate de aceasta, tot mai multe state din Uniunea Europeană (UE) încep să se confrunte cu o lipsă acută de forţă de muncă în agricultură şi cu un fenomen în creştere: migraţia muncitorilor sezonieri dintr-o ţară într-alta.

Dacă până în prezent, ţări sudice ca Spania sau Italia atrăgeau forţă de muncă din statele estice ca România sau Bulgaria, sau din state non-UE, ca Republica Moldova, pentru activităţile agricole sezoniere, odată cu apariţia crizei, aceste state resimt, tot mai acut, lipsa forţei de muncă ieftină şi calificată în activităţile sezoniere.

Pe fondul crizei, o parte din forţa de muncă ieftină din Est, fie s-a întors în ţările de origine, fie, mai nou, a început să migreze spre statele nordice, care pot să asigure un salariu mai bun şi condiţii de muncă mai decente, lăsând descoperit flancul sudic al Uniunii obişnuit cu fluxurile mari de muncitori sezonieri.

În perioada 8-11 octombrie, la Roma, a avut loc o reuniune a Copa-Cogeca - cea mai mare organizaţie patronală de producători agricoli din UE - eveniment în care reprezentanţii agriculturilor din UE au discutat despre noile probleme ale agriculturii europene: lipsa forţei de muncă, migraţia salariaţilor, dar şi migraţia ilegală.

Asociaţiile profesionale de agricultori din Spania şi Italia au atras atenţia că agricultura a început să piardă "teren" în faţa altor sectoare economice în ceea ce priveşte forţa de muncă din cauza salarizării şi a formelor legale de lucru.

"Sectorul agricol înregistrează, în prezent, un deficit de forţă de muncă superior celorlalte sectoare din UE", au susţinut reprezentanţii Copa-Cogeca.

În privinţa lipsei forţei de muncă, producătorii agricoli europeni au apreciat că o soluţie pentru reducerea deficitului ar fi atragerea de forţă de muncă din Caucaz şi Africa, prin semnarea unor parteneriate cu state non-UE, ca Georgia şi Senegal.

În privinţa lucrătorilor din centul şi estul Europei - români, bulgari, polonezi etc. - agriculturile occidentale caută soluţii de armonizare a legislaţiei în domeniul contribuţiilor sociale.

Un exemplu elocvent îl constituie cel al căpşunarilor români, care lucrează, spre exemplu, şase luni pe an în Spania sau Italia.

În cele şase luni de activitate, muncitorii sezonieri, care lucrează legal, plătesc contribuţii sociale în statele în care îşi desfăşoară activitatea, dar odată cu întoarcerea lor în ţara de origine, contribuţia lor le era returnată.

Cum de cele mai multe ori fondurile returnate erau cheltuite şi nu depozitate într-un cont de pensie, pe termen lung este posibil să apară o mare problemă la nivel european: cea a unui număr foarte mare de muncitori sezonieri pensionaţi, dar fără pensii mari, pentru care UE trebuie să găsească o soluţie specială, în genul pensiei minime garantate.

Reprezentanţii Copa-Cogeca au precizat că la nivelul UE se discută despre un model de armonizare a legislaţiei prin care contribuţia unui agricultor sezonier în ţara în care lucrează să fie transferată, direct, într-un cont în ţara de origine.

În cazul migraţiei salariaţilor, fenomen ce s-a aprofundat odată cu apariţia crizei, starea conflictuală dintre statele nordice şi sudice cu agriculturi dezvoltate s-a acutizat, statele sudice pierzând forţa de muncă în detrimentul celor din nordul continentului.

Reprezentanţii italieni şi spanioli la Copa-Cogeca au arătat că, în timp ce statele lor aveau până de curând un nivel al migraţiei de 70%-80%, banii europeni pentru noii veniţi se duceau în proporţie de 70% în statele nordice.

Aceştia au cerut reprezentantului Comisiei Europene la dezbaterile Copa-Cogeca, Francois Ziegler, să găsească o soluţie prin care să modifice acest aspect.

Spaniolii şi italienii au avertizat că din cauza repartiţiei inechitabile a fondurilor pentru migraţie, fenomenul migraţiei ilegale s-a acutizat şi tinde să devină un obicei în ţările lor şi nu numai.

UE devine alarmată de acest fenomen al muncii ilegale din cauza lipsei de contribuţii sociale.

Motivul?

La momentul actual, o persoană care primeşte asistenţă socială în UE este susţinută de contribuţiile a trei salariaţi.

Pe viitor, în 2015, estimările Comisiei Europene arată că ponderea va fi de unu la unu...