EUGEN TEODOROVICI, DESPRE NOUTĂŢILE DIN DOMENIUL FONDURILOR EUROPENE: "Beneficiarii vor garanta pentru cofinanţare doar cu o declaraţie pe propria răspundere"

Beneficiarii de fonduri europene nu vor mai fi obligaţi să prezinte scrisori de garanţie sau de confort ori alte tipuri de garanţii de la bănci pentru a demonstra că deţin cofinanţarea pentru proiectele derulate din bani europeni, a anunţat, ieri, Eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene. Oficialul a subliniat că beneficiarii de proiecte vor depune la dosar doar o declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că partea de cofinanţare există şi că va fi depusă în momentul la care va fi nevoie.

Teodorovici a reiterat că 2014 este anul schimbărilor în sectorul fondurilor europene, adăugând că aproape în fiecare şedinţă de guvern au loc modificări de acte normative pentru schimbarea cadrului legislativ.

"Vom avea schimbări continue în acest an", a precizat ministrul de resort, promiţând, printre altele, că plăţile vor fi făcute la zi.

Ţara noastră poate ajunge la un grad de absorbţie a banilor de la UE de 80%, în acest an, potrivit lui Eugen Teodorovici, care a subliniat că, până la finalul lui 2014, va trebui finalizat procesul de reformă pe care l-au demarat.

Printre noutăţile care vor interveni în acest domeniu se află şi aceea potrivit căreia economiile care vor rămâne la finalul derulării unui proiect vor reveni beneficiarului, pentru ca acesta să poată desfăşura alte activităţi de investiţii.

"Nu trebuie să exagerăm acolo unde UE nu impune absolut nimic", a ţinut să precizeze ministrul Teodorovici.

Domnia sa a anunţat că România a revizuit şi a trimis, luni, Comisiei Europene, Acordul de parteneriat în formă revizuită, exprimându-şi speranţa ca acesta să fie aprobat în luna august, astfel încât Guvernul nostru să-l semneze în septembrie.

În iulie, România va trimite Comisiei Europene prima versiune formală pe cele şase programe operaţionale: infrastructură mare (care are o alocare de peste 9,1 miliarde euro), competitivitate (circa 1,3 miliarde euro), capital uman (4,1 miliarde euro), programul regional (6,7 miliarde euro), administraţia din România şi asistenţa tehnică, acestea două având alocări mai mici, potrivit oficialului.

Acesta a declarat că alocarea financiară pentru mediul privat în exerciţiul financiar următor va depăşi 4 miliarde euro, în ansamblu, suma reprezentând plăţi directe pe cele trei programe operaţionale - Programul Regional, cel pentru competitivitate şi programul dedicat agriculturii.

Potrivit lui Eugen Teodorovici, deşi se lucrează la simplificarea birocraţiei, încă se mai simte prezenţa sistemului birocratic: "Din păcate, încă simţim sistemul birocratic. N-am să renunţ la această ambiţie de a face din sistemul din România acel sistem cu care să ne mândrim şi despre care companiile să vorbească peste hotare că este unul dintre cele mai bune din Europa - un sistem simplu, care să fie orientat pentru a sprijini beneficiarii, fie că sunt ei publici sau privaţi. (...) Cu cât sunt mai puţine hârtii, cu atât lucrurile vor fi mai simple".

Ministrul fondurilor europene îi sfătuieşte pe investitori să tragă statul la răspundere atunci când acesta nu-şi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contract, subliniind că "cine greşeşte trebuie să plătească".

Giulio Bertola, Vicepreşedinte Confindustria România, consideră că previziunile privind miliardele de euro alocate Romaniei în cadrul noii programări structurale reprezintă "o oportunitate reală, unică şi istorică pentru creşterea societăţilor italiene de drept român".

"Confindustria România a venit în sprijinul societăţilor asociate prin intermediul unor instrumente precum Deskul pe Fonduri Europene, care îşi desfaşoară activitatea de patru ani", a mai subliniat domnia sa.

În cadrul Forumului "Programarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020 şi oportunităţile pentru mediul antreprenorial", organizat, ieri, de Confindustria România, în parteneriat cu Ambasada Italiei la Bucureşti şi Ministerul Fondurilor Europene, Excelenţa Sa Diego Brasioli, Ambasadorul Italei la Bucureşti, a precizat că există câteva provocări principale cu care se confruntă România, aceleaşi care au îngreunat procesul de absorbţie şi în Italia. "Noi am reuşit să trecem peste ele şi ne-am îmbunătăţit gradul de absorbţie", a declarat domnia sa, menţionând că principalele provocări în acest domeniu sunt identificarea obiectivelor de finanţare, care trebuie să fie clare şi măsurabile, simplificarea birocraţiei şi susţinerea unui nivel mai bun de accesibilitate la creditare, pentru IMM-uri.

Aurelia Cristea, ministrul delegat pentru dialog social, este de părere că societăţile comerciale au nevoie de abilităţi antreprenoriale şi de investiţii, ele trebuind să fie capabile să prezinte proiecte. Construirea unor clustere ar putea fi o soluţie, în acest sens, opinează domnia sa.

Progresul "remarcabil" pe care România l-a făcut în ultimii 15 ani a fost apreciat de Cătălin Păuna, senior economist în cadrul Băncii Mondiale în România. Domnia sa este de părere, însă, că trebuie să avem politici coerente pentru a ţine pasul cu celelalte ţări.

România a cheltuit sume mari pentru investiţii, dar acest lucru trebuie să se observe şi în economie, după cum a conchis reprezentantul Băncii Mondiale în ţara noastră.