EXXON MOBIL CONFIRMĂ CĂ IA ÎN CALCUL SĂ IASĂ DIN NEPTUN DEEP Demetrescu: "Vânzarea participaţiei Exxon către Lukoil ar reaşeza jocurile geo-strategice"

Gigantul petrolier american Exxon Mobil a confirmat, marţi seară, că analizează o posibilă ieşire din proiectul offshore de gaze naturale Neptun Deep din România şi că a început să ofere informaţii potenţialilor cumpărători, transmite Reuters.

Todd Spitler, purtător de cuvânt al Exxon, a precizat că, deocamdată, compania nu a identificat vreun cumpărător şi nici nu a ajuns la vreun acord cu alte grupuri. Spitler a mai afirmat: "Intenţionăm să ne continuăm rolul de operator şi să avansăm cu acest proiect, inclusiv prin continuarea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiilor necesare".

Plecarea Exxon Mobil din apele teritoriale ale României nu ar urma să impacteze funcţionarea sistemului nostru energetic, din moment ce americanii nu au început efectiv producţia de gaz din zăcământul Neptun Deep, este de părere expertul în energie Ovidiu Demetrescu.

Domnia sa ne-a explicat: "Exxon nu a început producţia acolo, deocamdată, doar a investit în explorarea resurselor, deci impactul asupra sistemului nostru energetic nu există la acest moment. Dacă americanii ar fi început să scoată gaz din perimetrul Neptun, atunci ar fi apărut problema despre cine, ce, cum şi aşa mai departe, iar dacă Exxon îşi vinde participaţia din Neptun Deep celor de la Lukoil, atunci se reaşează jocurile geo-strategice. În ceea ce priveşte implicarea şi acordul statului român, depinde şi de cum a fost făcut contractul de concesiune, pentru că dacă actul permite să vândă apoi, statul nu prea mai are mecanisme de a se opune, iar dacă este trecut acolo că e netransferabil şi nevandabil, atunci statul român ar trebui să discute cu acel investitor şi să vadă dacă îi dă licenţa în aceleaşi condiţii sau dacă o scoate din nou la licitaţie, dar aceasta este o discuţie foarte complexă".

Grupul american şi OMV Petrom explorează împreună zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, cu o resursă estimată la 42 - 84 de miliarde de metri cubi de gaze, cele două companii având participaţii egale în proiect (câte 50%), însă decizia finală de investiţii pentru extracţia gazelor din perimetrul respectiv nu a fost încă luată.

Anul trecut au apărut în presă, pentru prima dată, informaţii referitoare la planurile de ieşire a Exxon Mobil din proiectul din Marea Neagră, dar acestea nu au fost confirmate, în mod oficial, nici de Guvernul României şi nici de oficialii companiei din Statele Unite.

La începutul acestei săptămâni, premierul Ludovic Orban a afirmat că Romgaz ar fi interesat să intre într-un consorţiu alături de OMV Petrom şi o a treia companie care să dezvolte Neptun Deep, adăugând că ruşii de la Lukoil au solicitat informaţii despre vânzare.

Luni, 6 ianuarie, la un post TV, Ludovic Orban a mai declarat: "În cazul în care Exxon decide să vândă, ne dorim un partener serios, din zona parteneriatelor noastre, Uniunea Europeană, NATO. Desigur, nu putem să hotărâm noi în locul Exxon cui să vândă participaţia, dar mai există şi alte oferte".

Tot luni seara, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a scris pe pagina sa de Facebook: "Am declarat public, în repetate rânduri, că o prioritate a mandatului meu e ca exploatările din Marea Neagră să se realizeze, în cel mai scurt timp. Aceste exploatări reprezintă şi o consolidare a securităţii naţionale, nu doar o dezvoltare economică. Mi-aş dori ca Exxon să continue operaţiunile în România. În cazul în care din motive interne doresc să plece, le recomand să respecte legislataţia românească pe care au folosit-o când au intrat, adică HG pentru transferul de licenţă. De asemenea, mi-aş dori ca Romgaz, companie a statului român, să fie parte din viitorul consorţiu care va exploata acest perimetru. Operaţiunile de la Marea Neagră reprezintă o chestiune de securitate naţională şi recomand ca nimeni să nu ne pună la încercare cu acest lucru".

Vânzarea pachetului Exxon necesită aprobarea Guvernului României şi ar ajuta grupul american să ajungă mai aproape de obiectivul său de a strânge 15 miliarde dolari din vânzarea de active până în 2021.

În luna noiembrie 2019, surse apropiate situaţiei estimau participaţia Exxon în Neptun Deep la aproximativ 250 de milioane de dolari.

Compania a intensificat o campanie de vânzare a activelor pentru a compensa cheltuielile mari cu unele proiecte din SUA, Guyana şi Brazilia.

Exxon a vândut recent active norvegiene către Var Energi AS, o divizie Eni SpA din Italia. Vânzarea este aşteptată să genereze până la circa 3,6 miliarde de dolari în numerar, în ultimul trimestru.

Mai mulţi producători de gaze au cheltuit miliarde de dolari, în ultimul deceniu, pregătindu-se în vederea exploatării gazului din zăcămintele României din Marea Neagră, însă lucrurile au fost tărăgănate din cauza reglementărilor privitoare la plafoanele de preţ, taxe şi restricţii la export, impuse de guvernul anterior (PSD).

În prezent, Cabinetul Orban încearcă să anuleze unele dintre aceste măsuri.

• Demetrescu: "Decizia Guvernului de a aproba ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Oltenia, benefică atât pentru CEO, pe care îl ţine în viaţă, cât şi pentru sistemul energetic"

Ovidiu Demetrescu este de părere că, din punct de vedere strategic, gazul natural reprezintă un combustibil de tranziţie: "poţi să închizi gradual centralele pe cărbune, pe măsură ce ai capacităţi care să le înlocuiască şi cea mai simplă şi mai eficientă modalitate o reprezintă acum unităţile de producere a energiei pe gaz". Exepertul în energie ne-a mai spus: "Amânând extracţia gazelor naturale printr-un astfel de exit - până se definitivează soluţia, până când cineva preia perimetrul şi începe activitatea efectivă acolo, durează, producţia se amână - vei avea, pe cale de consecinţă, şi mai puţin apetit sau volum de gaze disponibil pentru centralele electrice care să suplinească închiderea celor pe cărbune. Şi să nu uităm că avem un orizont de timp în care gazul este fiabil din punct de vedere economic şi poate fi folosit eficient, iar dacă îl ratăm, exploatarea acestei resurse şi folosirea sa în centrale va deveni foarte scumpă, întrucât nu va mai fi finanţare disponibilă pentru centralele pe gaz. Este un întreg lanţ decizional şi trebuie să înţelegem că fiecare an amânat înseamnă costuri în plus şi lipsă de competitivitate pe tot palierul economic".

În ceea ce priveşte centralele pe cărbune, expertul în energie consideră că decizia Guvernului de a aproba ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Oltenia, astfel încât acesta să îşi plătească certificatele de emisii de dioxid de carbon, este benefică atât pentru CEO, pe care îl ţine în viaţă, cât şi pentru sistem, pentru că nu poţi să scoţi din funcţiune 30% din capacitatea energetică a ţării.

"Repet, statul trebuie să investească în alte capacităţi de producere a energiei, care să le înlocuiască pe cele pe cărbune şi, în plus, consider că am putea să investim puţin şi în CEO, astfel încât să ajungă la randamente mai bune atât timp cât va mai fi în exploatare, până când va fi înlocuit complet de centralele pe gaz.

Toate aceste lucruri trebuie, însă, planificate, necesită timp, gândire strategică, de ansamblu şi un acord multipartit, care să reziste indiferent de ciclurile electorale. Toate trebuie armonizate şi agreate la nivel de ţară, astfel încât să avem o stabilitate macro a sectorului energetic, altfel lipsa de stabilitate şi predictibilitate nu ne va aduce investitori străini".