FINANŢAREA EUROPEANĂ/DUPĂ CE NE-A PRELUNGIT CU DOI ANI UE vrea să ne mai acorde un an extensie pentru absorbţia fondurilor europene

Reporter: Cum este împărţit bugetul Uniunii Europene (UE) pentru perioada 2014 - 2020? Vă rog, explicaţi cât la sută din buget este alocat pentru infrastructura energetică, cât la sută pentru eficienţă energetică şi energie regenerabilă, cât pentru creşterea competitivităţii companiilor?

Janusz Lewandowski: Suntem în curs de finalizare a negocierilor dintre Comisia Europeană, Parlamentul European şi statele membre pentru sumele maxime care vor fi alocate pentru fiecare ramură economică (aşa-numitul MFF - Cadru Financiar Multianual). Ştim deja că bugetul pentru perioada 2014-2020 nu este cel pe care ni l-am dorit.

Comisia a prezentat o propunere ambiţioasă şi realistă, bazată pe o îngheţare a bugetului la nivelul din 2013, care ajută la rezolvarea problemelor economice curente ale Europei. Propunerea statelor membre este mai puţin ambiţioasă, dar, cu toate acestea, poate fi un catalizator important pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Vor fi alocate fonduri pentru programe pan-europene destinate cercetării, inovării, educaţiei, şi infrastructurii de interconectare a statelor membre. În acelaşi timp, vor fi fonduri suficiente pentru regiunile şi mediul de afaceri din România. De asemenea, va exista un program nou de 6 miliarde de euro destinat tinerilor fără locuri de muncă.

Să vă dau un exemplu concret. Programul "Connecting Europe Facility" va finanţa proiecte de infrastructură care să elimine lipsa conexiunilor dintre state, din domeniile transport, energie, telecomunicaţii. Comisia Europeană a propus triplarea investiţiilor europene în aceste domenii şi alocarea a 3% din MFF, în perioada 2014-2020, pentru reţelele de transport trans-europene, 1% pentru infrastructura energetică, 1% pentru reţelele de telecomunicaţii.

De asemenea, vrem să ajutăm IMM-urile, care sunt principalul angajator din UE. Comisia a propus susţinerea IMM-urilor cu 2,5 miliarde de euro prin programul COSME, care are ca ţintă îmbunătăţirea mediului de afaceri şi creşterea competitivităţii companiilor europene.

Reporter: Cum va satisface bugetul 2014-2020 nevoia UE de a avea o industrie competitivă pe plan mondial, în condiţiile respectării ţintelor asumate în domeniul energiei regenerabile şi al reducerii emisiilor de carbon?

Janusz Lewandowski: UE este lider mondial în promovarea energiei verzi şi reducerea emisiilor de carbon şi cu noul buget avem ambiţia să ne menţinem această poziţie. Peste 20 milioane de locuri de muncă din UE sunt legate de mediu şi protecţia mediului, iar această cifră va creşte. Măsurile de combatere a schimbărilor climatice ar trebui să reprezinte cel puţin 20% din cheltuielile UE, energia curată şi eficienţa energetică jucând un rol cheie în acest sens.

Dar, mai mult decât atât, avem un "factor verde" în toate politicile UE. Aşadar, fie că lucrăm la o nouă politică agricolă, de coeziune sau de cercetare - acestea trebuie să aibă neapărat o contribuţie la un mediu curat sau să ia în considerare impactul asupra mediului.

Reporter: Care este stadiul actual al discuţiilor din Comisia Europeană şi Parlamentul European asupra bugetului 2014-2020? Ce probleme trebuie rezolvate astfel încât bugetul să poată fi aprobat?

Janusz Lewandowski: Pe scurt, încă se derulează negocierile de final. Scopul acestor discuţii este găsirea unui compromis. Voi continua să lucrez să caut o soluţie de compromis, dar eu tot timpul am susţinut ideea că trebuie să privim dincolo de dimensiunile inter-instituţionale ale acestor discuţii. Milioane de beneficiari de fonduri UE, printre care şi miile de beneficiari din România, aşteaptă un rezultat: IMM-urile, institutele de cercetare, oraşele şi municipiile din România, studenţii, ONG-urile etc. Bugetul UE este pentru ei şi ei au nevoie de stabilitate şi predictibilitate pentru următorii şapte ani. Beneficiarii fondurilor europene din România ştiu asta mai bine decât mine.

Suntem acum mai aproape de un acord asupra bugetului, dar încă mai avem detalii importante la masa discuţiilor.

Să vă dau un exemplu. Bugetul UE are de respectat nişte reguli foarte rigide, ceea ce face deseori dificilă utilizarea lui la întregul potenţial. Nu mai vrem acest lucru în viitor, adică regiunilor care au dreptul la ajutor financiar pentru că au fost afectate de dezastre naturale să li se spună că fondurile vor sosi cu întârziere din cauza unui motiv pur tehnic precum faptul că bugetul şi-a atins limita de cheltuieli pentru anul respectiv. Cum statele membre au propus, pentru prima dată în existenţa UE, o tăiere a bugetului pentru următoarea perioadă financiară, ar trebui să avem reguli mai flexibile astfel încât să putem utiliza banii cât mai bine posibil.

Trebuie să ajungem cât mai repede la un compromis pentru că trebuie să pregătim, până la 1 ianuarie 2014, şi cadrul legal necesar aplicării noilor programe.

Reporter: Credeţi că România şi-a învăţat lecţia din rata mică de absorbţie a fondurilor europene care i-au fost alocate în perioada 2007 - 2013?

Janusz Lewandowski: Haideţi să nu judecăm ziua înainte să apună soarele - perioada financiară actuală încă nu s-a încheiat, mai ales că România beneficiază de regula privind extinderea cu doi ani a cheltuirii fondurilor contractate. Acest lucru înseamnă că poţi derula o parte din programele actuale până în 2015.

Programele sunt multianuale, aşa că gradul de absorbţie trebuie judecat când sunt încheiate toate programele. Este ca atunci când construieşti o casă - nu poţi spune că muncitorii au făcut o treabă bună decât în momentul în care casa este finalizată.

Acestea fiind spuse, noi căutăm modalităţi prin care să ajutăm România să îşi folosească mai bine fondurile regionale. O soluţie ar fi să acordăm României o extensie de un an pentru cheltuirea acestor fonduri. Această opţiune va trebui aprobată de statele membre UE.

Reporter: Vă aşteptaţi ca România să aibă un grad mai bun de absorbţie a bugetului alocat în 2024-2020?

Janusz Lewandowski: În etapa financiară următoare, sunt fonduri europene suficiente alocate României, dar depinde de România să le cheltuiască eficient şi înţelept. România încă trebuie să mai înveţe cum să utilizeze mai bine fondurile de coeziune, de exemplu, care sunt destinate investiţiilor publice. Sper ca România să reuşească acest lucru deoarece în Polonia, ţara mea de origine, aceste fonduri au creat multe locuri de muncă şi au adus o trans-formare formidabilă. Vreau ca România să aibă acelaşi succes.

Următoarea generaţie de programe europene este concepută să atingă obiective pre-definite clare precum creştere economică şi creşterea competitivităţii. Din discuţiile pe care le-am avut cu autorităţile din România, am constatat că România are nevoie de o coordonare mai bună şi de o concentrare pe priorităţile investiţionale legate de strategia UE. Aceste aspecte vor aduce rezultate mai bune de care vor beneficia, în primul rând, cetăţenii României. Sunt convins că, dacă vom lucra împreună, vom vedea multe poveşti de succes din România.

Reporter: Vă mulţumesc!