English
• Achim Irimescu: "Am construit o Piaţă de Gros pentru legume şi fructe, pe foarte mulţi bani, şi o folosim pentru coacerea bananelor"
Agricultura din România a ajuns să primească după aderare foarte mulţi bani de la Ministerul Agriculturii şi Uniunea Europeană, circa trei miliarde euro anual, bani care nu sunt utilizaţi eficient, a declarat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, la o conferinţă de profil. Domnia sa a spus: "Ministerul Agriculturii şi Uniunea Europeană transferă foarte mulţi bani în agricultura din România, care a ajuns să primească, de la 300 de milioane de euro înainte de aderare, la aproape trei miliarde anual, dar care, din păcate, nu sunt eficient folosiţi. Suntem deficienţi la tehnologie şi în ceea ce priveşte organizarea producătorilor. Deşi obţinem produse de foarte bună calitate, acestea nu ajung la piaţă sau sunt lăsate la mafia intermediarilor. Am construit o Piaţă de Gros pentru legume şi fructe, pe foarte mulţi bani, şi o folosim pentru coacerea bananelor". Acesta consideră că sunt sectoare agricole în care România poate excela, dacă resursele financiare sunt orientate corect. "Părerea mea este că în ultimele decenii, în România, s-a încurajat sectorul vegetal şi a fost lăsat la o parte sectorul zootehnic. În aceste condiţii, România a devenit al cincilea exportator de cereale, când mai degrabă ar fi trebuit să dezvolte sectorul zootehnic care are o valoare adăugată mult mai mare. România nu va câştiga niciodată vânzând materie primă, ci doar din sectoarele cu valoare adăugată deosebită", a afirmat secretarul de stat în MADR, citat de Agerpres.
În următoarele decenii va exista o creştere a cererii de mâncare, dar şi o tendinţă de creştere a preţurilor la alimente, ceea ce oferă perspective de dezvoltare pentru producătorii agricoli.
"Cine va produce în viitor va avea aur, însă pentru producătorii români se pune problema de eficienţă. De exemplu, în Belgia şi Olanda se obţin uşor 10 tone de grâu la hectar, în timp ce în România, în ani buni, doar 7 tone. Cu astfel de producţii, producătorii români vor fi uşor dezavantajaţi pe o piaţă comună", a adăugat Achim Irimescu.
În opinia acestuia, în România se poate dezvolta sectorul de creştere a ovinelor, în condiţiile în care carnea de ovine este extrem de căutată în vest, dar şi cel al bovinelor, unde România ar trebui să se reorienteze către producţia de carne de vită.
• România va ajunge la o subvenţie europeană de 180 de euro pe hectar în 2016
România va ajunge, în 2016, la o subvenţie europeană pe suprafaţă de 180 de euro pe hectar, în condiţiile în care media în Uniunea Europeană este la ora actuală de 270 de euro pe hectar. Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat: "România a pornit în 2007 cu 25% din plăţile directe acordate în Uniunea Europeană (UE) şi, conform schemei actuale de creştere graduală, va ajunge la o subvenţie pe suprafaţă de 180 de euro pe hectar abia în 2016, deşi media în UE este de 270 de euro pe hectar. După reforma Politicii Agricole Comune vom avea abia 200 de euro pe hectar, o creştere efectivă de numai 7%". În opinia acestuia, România nu este mulţumită cu această creştere după 2014, ţinând cont de faptul că ţări mai mici din UE ating în prezent un nivel de 600 de euro pe ha.
"Nu suntem mulţumiţi de această creştere după reforma PAC, dacă avem în vedere că sunt state membre care au acum 600 de euro pe hectar, aşa cum este Malta, un stat mic, iar Olanda, care este mult mai performantă, are 459 de euro pe hectar", a explicat oficialul MADR. Acesta a precizat că prin procesul de convergenţă, introdus iniţial în propunerea de reformă, s-a încercat o reducere a decalajului dintre ţările cu plăţile mai mici şi cele cu sume mai mari, dar care ulterior a fost retras.
"Din păcate, în propunerile de reformă s-a amintit iniţial atingerea convergenţei în anul 2028, iar ulterior s-a retras această propunere şi nu s-a mai specificat nimic. Deocamdată nu avem în niciun fel o perspectivă clară, când vom avea acelaşi nivel al plăţilor directe cu cel al statelor membre. Discrepanţele au apărut odată cu introducerea noului val de ţări în UE, în 2004, dar efectiv în momentul în care s-au luat în calcul datele istorice privind media producţiilor la hectar. România a avut în anii de referinţă performanţe proaste în agricultură", a explicat secretarul de stat din MADR.
• Fără mijloace financiare, vom vorbi de acelaşi potenţial pentru agricultură şi peste 100 de ani
România are un potenţial extraordinar pentru agricultură, dar, lipsită de mijloacele financiare, de tehnologie şi de consultanţă, vom vorbi de acelaşi potenţial şi peste 100 de ani, a mai spus Achim Irimescu. Domnia sa a spus: "Sarcina nivelului politic este foarte clară: obţinerea unei părţi cât mai mari din bugetul agricol european, în condiţiile în care România are acum pentru pilonul II de dezvoltare rurală circa 9% din subvenţiile europene de 824 de miliarde de euro alocate perioadei 2007-2013. Este important ca România să menţină în continuare, în viitoarea Politică Agricolă Comună, alocarea financiară pe dezvoltare rurală". Acesta a precizat că există presiuni foarte mari la Bruxelles pentru reducerea acestor subvenţii pe dezvoltare rurală pentru anumite state din UE, inclusiv pentru România.
Achim Irimescu a adăugat: "Neoficial, vă pot spune că la Bruxelles există presiuni foarte mari pentru reducerea acestor subvenţii pe dezvoltare rurală, pentru anumite state, inclusiv pentru România, dar comisarul Cioloş (comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş n.r.) ne-a asigurat că face totul pentru menţinerea alocării pentru România. Această reacţie vine din partea Franţei şi Germaniei, în condiţiile în care, în Franţa, 90% din veniturile agricultorilor provin din Pilonul I de plăţi directe, iar noile state membre fac presiuni pentru pentru reducerea acestor plăţi directe". Potrivit sursei citate, cele mai mici plăţi directe din Uniunea Europeană le au ţările baltice, acestea fiind urmate de România şi Polonia.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
