GAMBLING/BURSA "Avem o piaţă a jocurilor de noroc stabilă şi saturată. Doar din online mai pot veni noutăţi majore"

Reporter: Cum se prezintă piaţa jocurilor de noroc la un an de la reglementarea ei?

Doru Gheorghiu: În mare parte, piaţa este adaptată la noul cadru legislativ, dar are încă zone în care efortul de conformare nu este încă îndeplinit, din diverse motive. De pildă, aşteptăm în continuare clarificarea situaţiei fundaţiei de interes public dispusă prin lege spre a fi înfiinţată pentru a derula proiecte de prevenire şi combatere a jocului patologic.

Reporter: Cum apreciaţi implementarea noii legi în segmentul pariurilor?

Doru Gheorghiu: Din perspectiva pariurilor tradiţionale, schimbări directe majore nu ar fi de remarcat. Acest sector era oricum şi înainte bine reglementat şi taxat, astfel că noua formă a legislaţiei speciale nu a adus un impact major în această zonă. În schimb, se manifestă asupra afacerilor de profil impactul indirect al legiferării jocurilor de noroc la distanţă, online. De pildă, operatorii de pariuri online au lansat, în noul context, o susţinută ofensivă de marketing şi promovare spre a atrage clienţi din zona de pariuri tradiţionale. Agresivitatea acestor acţiuni nu este însă de bun augur pentru imaginea industriei, pentru că generează o reacţie negativă la nivel social faţă de toate tipurile de jocuri de noroc. Iar reacţia socială se trasformă uşor în reacţie legislativă de restricţionare sau de interzicere... Pe de altă parte, companiile de pariuri tradiţionale au valorizat, la rândul lor momentul legiferării jocurilor de noroc online şi au dezvoltat în masă platforme de pariuri online. Astfel, în prezent, definiţia de "operator de pariuri tradiţionale, în agenţie" nu mai este chiar exactă, pentru că acest tip de operator a devenit între timp şi operator de jocuri online.

Reporter: Cum apreciaţi modul de impozitare a companiilor de jocuri de noroc? Ce reglementări credeţi că ar fi necesare pe acest segment?

Doru Gheorghiu: Nivelul taxelor specifice domeniului este unul just. Reţineţi că organizatorul de pariuri în cotă fixă plăteşte, în afara taxei de licenţă, în valoare de 25.000 EUR pe an, taxa de autorizare, care este de 16% din venituri, dar nu mai puţin de 90.000 EUR pe an. Cu alte cuvinte, cuantumul taxei de autorizare este raportat la dimensiunea afacerii, ceea ce asigură o colectare bugetară mai mult decât potrivită pe acest tip de joc. Mai sunt însă aspecte la nivelul taxării care trebuie reglementate mai fericit. Milităm în continuare pentru o taxare nediscriminatorie între slot machine şi Video Lottery Terminal. Impactul asupra jucătorului este similar pentru cele două aparate, astfel că ar fi potrivit ca şi aparatele VLT, operate pe scară largă de CN Loteria Română, să asigure o colectare similară per mijloc de joc ca şi cele de tip slot machine. Din păcate, proiectul legislativ menit să corecteze această stare de lucruri, propunând tocmai taxarea similară, la 2.600 EUR per aparat, indiferent că este slot machine Clasa A sau VLT, are şanse infime să devină lege. Deşi Consiliul Concurenţei s-a exprimat în sensul că aceste două tipuri de aparate sunt operate pe aceeaşi piaţă relevantă şi sunt produse substituibile, Guvernul a dat, în mod neîntemeiat, un punct de vedere negativ pe acest proiect.

Reporter: Ce rezultate au avut controalele ANAF efectuate anul trecut la companiile din domeniu?

Doru Gheorghiu: Efectele au fost cele anticipate de Romanian Bookmakers în atâtea rânduri pe această temă. Sunt câteva companii care au falimentat deja, iar, din cele care au ales să continue lupta şi supravieţuirea în piaţă, multe nu au avut decât varianta declanşării procedurii de insolvenţă în vederea reorganizării. Dată fiind obligativitatea de a nu înregistra datorii curente pentru a îndeplini procesul de autorizare la ONJN, schimbarea statutului fantezistelor impuneri ale ANAF în datorii înscrise la masa credală a fost singura alegere de făcut pentru a continua activitatea.

Reporter: Cum caracterizaţi piaţa pariurilor din ţara noastră?

Doru Gheorghiu: Una saturată în prezent, dacă vorbim de pariurile tradiţionale, în agenţie. Cele câteva mari brand-uri prezente în România au atins un grad de maturitate care le face greu de concurat de către un eventual nou actor. Pe de altă parte, noi intrări masive în această piaţă, respectiv o dezvoltare semnificativă a sectorului, sunt greu de realizat pentru că numărul pariorilor de landbased nu a mai crescut în ultimii doi ani. Rămâne de luat în calcul şi zona de pariuri online, care, repet, pune o mare presiune pe pariurile tradiţionale la nivelul clienţilor, în această perioadă.

Reporter: Ce lipsuri are acest segment şi ce soluţii există, în opinia dumneavoastră, pentru rezolvarea lor?

Doru Gheorghiu: Obligaţiile declarative reprezintă o mare provocare operaţională pentru operator, aşa cum sunt ele precizate la nivelul noului Cod Fiscal. Operatorul de pariuri tradiţionale trebuie să efectueze un efort imens privind colectarea datelor de identificare ale câştigătorilor la joc, pentru a le comunica apoi autorităţii fiscale. Caracteristic exploatării de pariuri tradiţionale, câştigurile sunt mici şi foarte multe, frecvente. Romanian Bookmakers a efectuat o cercetare din care a reieşit că premiile situate sub 600 de lei reprezintă nu mai puţin de 95% din totalul numărului de bilete declarate câştigătoare şi aproximativ 55% din totalul câştigurilor achitate clienţilor de către companiile de pariuri. De aici, un efort enorm pentru operator şi inutil dacă privim problema din unghiul ANAF. Aproximativ la fel de relevant din perspectiva autorităţii ar fi ca obligaţiile declarative să fie impuse pentru venituri individuale brute mai mari de 66.750 lei, obţinute în urma practicării jocurilor de noroc, respectiv cele care nu fac subiectul impozitării cu 1%. Acest plafon nu este unul aleatoriu propus de noi, ci este cel specificat în Codul Fiscal pentru creşterea impozitării de la 1% la 667,5 lei + 16% din câştigul brut din jocuri de noroc. Obligaţiile declarative în actuala lor formă nu reprezintă un beneficiu real pentru Fisc, pentru că impozitarea se face cu reţinerea la sursă, iar evitarea impunerii la sursă nu este posibilă, având în vedere obligaţia operatorului de a pune la dispoziţia ONJN tranzacţiile din fiecare agenţie de pariuri în timp real.

Apoi, un alt subiect îngrijorător ar fi acela că au apărut operatori declaraţi ca fiind de pariuri, pariuri tradiţionale care acţionează însă doar ca acoperire pentru a exploata cele până la cinci aparate slot machine premise într-o agenţie de pariuri! Acest fenomen în expansiune contribuie substanţial la problema de percepţie a opiniei publice cum că agenţiile de pariuri sunt peste tot.

Reporter: Cum ne situăm faţă de celelalte ţări europene, în acest domeniu?

Doru Gheorghiu: V-am vorbit până acum mai mult despre ce ar fi de corectat în relaţie cu acest domeniu, însă, ca tablou de ansamblu, România se poate compara privind activitatea de gambling cu ţările cu tradiţie în acest domeniu. Mă refer aici la o legiferare dedicată, care asigură o contribuţie mai mult decât consistentă la bugetul de stat, prin urmare o relaţie de armonie cu societatea, obţinută printr-o compensare bugetară justă pentru efectele negative ale practicării jocurilor de noroc în exces. Apoi, avem un mediu concurenţial în general sănătos în acest domeniu, cu companii comparabile ca mărime a business-ului şi în căutare permanentă de noi soluţii de a depăşi concurenţa. Şi, pentru că tot m-am referit la efectele negative, şi din acest punct de vedere România nu se deosebeşte de peisajul internaţional. Deşi, încă mai apar ştiri alarmiste cu privire la jocul practicat peste linia divertismentului, un studiu făcut public de GfK România în septembrie 2016 a elucidat că 0,6% dintre românii de peste 18 ani joacă mai mult decât ar trebui. La nivelul Uniunii Europene,în funcţie de dezvoltarea industriei de gambing, marja în care se consideră că manifestările adictive sunt ţinute sub control este de 0,5 - 2 %.

Reporter: Ce perspective are această piaţă, la noi?

Doru Gheorghiu: După cum vă spuneam, piaţa este saturată şi cred că nu greşesc dacă nu mă refer doar la pariurile tradiţionale, ci la întreaga industrie a jocurilor de noroc. Numărul practicanţilor nu mai are resurse de creştere. În aceste condiţii, dacă se menţine actualul cadru legislativ şi se asigură o predictibilitate a acestuia, parametrii acestei pieţe nu se vor modifica semnificativ în anii ce urmează. Creşterile imense anunţate în ultimul timp în mass media cu titluri şocante vin din faptul că acum este legiferat şi online-ul. Afacerile online cu jocuri de noroc existau însă şi înainte, doar că erau necunoscute din perspectiva dimensiunilor lor şi o zonă neexploatată din perspectiva taxării.

Reporter: Ce operatori şi-au arătat disponibilitatea să investească la noi, în ultima vreme, şi pe ce segment?

Doru Gheorghiu: Piaţa de jocuri de noroc la distanţă este, în mod aşteptat, încă în modelare din perspectiva actorilor prezenţi. Era şi normal, dat fiind că abia ce a fost legiferată.

Reporter: Care este profilul jucătorului român, comparativ cu cel european?

Doru Gheorghiu: Bărbat, între 18 şi 24 de ani, necăsătorit, din mediul urban, care joacă de plăcere, dar, din păcate, adesea şi pentru a câştiga bani din gambling. Cu ultima manifestare trebuie să luptăm, respectiv să ajungem la nivel social la percepţia corectă, anume cea că jocurile de noroc nu sunt o modalitate de îmbogăţire, ci o modalitate de a te distra.

Reporter: La ce valoare se ridică piaţa autohtonă a pariurilor?

Doru Gheorghiu: La aproximativ 200 milioane de euro privind pariurile tradiţionale. Cifra este doar o estimare a noastră, pentru că nu a mai fost realizat niciun studiu recent privind dimensiunile pieţei de jocuri de noroc. Noi, Romanian Bookmakers avem efectuarea acestui studiu în agenda anului 2017 şi ne aşteptăm ca şi ONJN să informeze public cu referire la dimensiunile pieţei pentru a avea date mai precise.

Reporter: Pe ce pariază oamenii, care este suma medie pariată şi care sunt câştigurile medii?

Doru Gheorghiu: Fotbalul rămâne încă sportul cel mai "gustat", dar pariorul român işi extinde opţiunile. Tot mai mulţi oameni pariază pe tenis, Formula 1, handbal şi chiar şi pe sporturi care nu sunt caracteristice României, cum ar fi baseball sau snooker. Câştigurile au valori mici, doar excepţional apărând premii mai consistente. Caracteristic lor, pariurile nu trimit către mirajul câştigului mare, ca alte tipuri de jocuri. Apoi, media sumelor pariate este de asemenea mică, 6-7 lei per bilet.

Reporter: Vă mulţumesc!