Ceea ce poate însemna pentru stat o afacere imobiliară de sute de milioane de euro, bani care ar putea fi investiţi în sănătate, educaţie sau asigurări, se poate transforma într-un ghişeft pentru unele companii media.
Statul deţine o "comoară" imobiliară de 126.000 de metri pătraţi, în valoare de aproximativ 126 milioane de euro, potrivit evaluării specialiştilor care apreciază la 1.000 de euro pe metru pătrat spaţiile şi terenurile din acea zonă.
În 1993, spaţiile imobilului Casei Presei Libere au fost divizate între Regia Autonomă a Imprimeriilor Coresi (41%) şi RAPPS (59%). În aprilie 2006, 1.406 metri pătraţi (din 75.209 cât deţine Regia) au fost transferaţi de RAPPS în administrarea Agenţiei de presă Rompres, iar acum RAPPS doreşte vânzarea prin proiect de lege a spaţiilor deţinute în Casa Presei Libere.
Pe de altă parte, Compania Coresi va fi privatizată, iar spaţiile care aparţin acesteia vor fi, de asemenea, vândute.
Derogare de la lege pentru presa deţinută de Vântu, Voiculescu şi Patriciu
Spaţiile pe care statul le deţine în Casa Presei Libere trebuie vândute prin licitaţie publică şi nu prin negociere directă cu chiriaşii spaţiilor, consideră Institutul de Politici Publice (IPP). Secretariatul General al Guvernului nu urmăreşte interesul statului în această problemă şi vede doar interesul unei anumite părţi a presei care, dincolo de "calitatea specială", este reprezentată în Casa Presei de companii cu cifre de afaceri prospere, susţine IPP. Reprezentanţii IPP se referă la companii de presă ale oamenilor de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, Dan Voiculescu, Dinu Patriciu precum şi grupul Ringier.
Potrivit proiectului de lege, vânzarea spaţiilor din imobilul Casa Presei se poate face cu plata în rate, cu condiţia să fie plătit minim 30% din preţul de vânzare, iar ratele lunare să fie eşalonate pe cinci ani.
Valerian Stan, reprezentantul IPP, consideră "inacceptabilă" micşorarea avansului de la 70% la 30% şi a termenului de eşalonare a ratelor de la un an la cinci, adică o derogare de la Legea 640/2002.
Acuzaţia că în cazul vânzării avantajoase a acestor spaţii către unele companii media se recurge la un ajutor de stat, a fost respinsă de Emilia Şerban, director în cadrul RAPPS. "Când plăteşti rate şi dobândă de 9% nu înseamnă că primeşti ajutor de stat, de vreme ce dobânda la valută pe piaţa bancară este între 9,5% şi 11%", spune Emilia Şerban.
Parte interesată în această dispută, Cristian Tudor Popescu, preşedintele Clubului Român de Presă este de părere că "interesul acestui stat nu este doar să câştige bani, ci să sprijine şi dezvoltarea presei", considerând că dacă se va face o licitaţie publică, doar o parte din societăţile media vor putea cumpăra spaţii, iar noile firme care vor cumpăra vor transforma Casa Presei într-un "bazar". Domniei sale i se pare normal să se vândă către societăţile care deja au în chirie acele spaţii, cu condiţia păstrării obiectului de activitate.
În pofida a ceea ce afirmă domnul Popescu, în Casa Presei Libere funcţionează şi societăţi care nu au ca obiect de activitate presa, iar asta nu înseamnă că acea clădire a fost transformată în bazar până acum, un simplu exemplu fiind Bursa Română de Mărfuri.
De asemenea, ar putea fi organizată o licitaţie între societăţile care au ca profil de activitate media şi nu să existe o preferinţă pentru cele care deja există în acel imobil. Nu în ultimul rând, din cele 86 de firme care îşi au sediul în Casa Presei, odată cu vânzarea spaţiilor către acestea, ne putem închipui că unele vor închiria acele spaţii pe piaţa imobiliară, doar pentru că au fost beneficiarele unei chirii plătite la stat şi au făcut investiţii minime.
Deşi Mihai Tatulici spune că "această Casă nu este o mare afacere deoarece are un înalt nivel de degradare, iar 38% din totalul suprafeţei sunt numai holuri", acest fapt ar trebui demonstrat de piaţa liberă şi de cerere. Există mari şanse ca expertiza oamenilor interesaţi în obţinerea de spaţii în acest imobil să fie greşită.
Mai mult, reprezentanţii IPP au spus că nu este normal ca banii obţinuţi din aceste vânzări să meargă la modernizarea bazei de protocol, în loc să întărească bugetul statului. Radu Stroe, secretarul general al Guvernului, a fost de acord cu propunerea IPP şi a promis că va modifica texul legii în conformitate cu schimbarea destinaţiei banilor obţinuţi din aceste vânzări.
IPP acuză faptul că bugetul Regiei Protocolului de Stat nu este făcut public în Monitorul Oficial şi că din proiectul pentru vânzarea spaţiilor lipseşte valoarea contabilă a acestora.