Hepatita C este tratată în ţara noastră cu indiferenţă

Multe date legate de sistemul medical şi de sănătatea populaţiei în general provoacă dureri de cap. Aproape 70 % dintre cetăţenii ţării noastre nu s-au testat niciodată pentru depistarea hepatitei C, conform unui sondaj realizat la solicitarea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH- RO).

Conform statisticilor, aproximativ 600.000 de compatrioţi trăiesc cu hepatită cronică C, iar aproximativ 800.000 au hepatită cronică B, în timp ce, la nivel mondial, hepatitele virale B şi C afectează 325 de milioane de oameni. Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România a analizat comportamentul oamenilor cu privire la afecţiunile hepatice în cadrul unui sondaj de opinie cu reprezentativitate naţională realizat în perioada octombrie-noiembrie 2018. Conform datelor, 69% dintre persoanele chestionate au răspuns că nu s-au testat niciodată pentru a depista dacă sunt infectate cu virusul hepatitic C. Doar 6% susţin că au făcut un astfel de test în ultimul an, în ciuda faptului că peste 90% dintre români sunt conştienţi de gravitatea hepatitei C.

Programul fără interferon pentru pacienţii care suferă de hepatita C, desfăşurat de Ministerul Sănătăţii prin CNAS, a intrat deja în cel de-al treilea an, dar 72% din populaţia ţării nu ştie că există această posibilitate de tratament. În aceste condiţii, 57% dintre cei diagnosticaţi cu hepatita C au urmat acest tip de tratament, fără interferon, şi 36% varianta cu interferon, restul de 7% spun că nu au urmat niciun tratament.

Majoritatea românilor nominalizează cancerul şi ciroza ca şi complicaţii generate de afecţiunile hepatice, dar, din păcate, 44% dintre persoanele care au răspuns în cadrul sondajului declară că nu ştiu cum poate fi prevenită apariţia unei boli hepatice. Persoanele diagnosticate cu hepatita C sunt informate că, din septembrie, a intrat în vigoare un nou contract cost-volum-rezultat pentru programul cu interferon free şi, potrivit noilor prevederi, pacienţii începând cu gradul unu de fibroză au acces la tratament. În plus, medicii au la dispoziţie, în sistem de decontare, toate terapiile inovatoare existente pe piaţa autohtonă pentru ca tratamentul fiecărui bolnav să fie cât mai personalizat.

• "Dezertările" din sistemul medical, în scădere

Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că numărul cererilor depuse de medici pentru a profesa în afara ţării a scăzut aproape la jumătate, potrivit unor date centralizate până în luna august.

În plus, conform ministrului a crescut numărul solicitărilor de a reveni în în ţară: "Există nişte date parţiale, pentru că noi am cerut un audit al Curţii de Conturi pe această zonă, şi s-au prelucrat nişte date statistice până în luna august. Da, cererile depuse de medici pentru a pleca în străinătate, pentru acele certificate de conformitate, au scăzut cu aproximativ 45-50%. Există, în schimb, foarte multe solicitări pentru a se întoarce în Româ3nia. Din păcate, Ministerul Sănătăţii nu poate să controleze numărul de posturi pe care spitalele le scot la concurs. (...) Practic, repartizarea zonală a medicilor este cumva inechitabilă. Centrele universitare, oraşele mari sunt supraaglomerate, în timp ce oraşele mici, zona rurală duc lipsă de medici. Vom încerca să realizăm o centralizare a posturilor, astfel încât să putem organiza la nivel naţional aceste concursuri, să putem repartiza echitabil pe tot teritoriul ţării".

Ministrul a dat ca exemplu situaţia medicilor de familie din mediul rural, spunând că aproximativ 700 de astfel de cabinete sunt neacoperite.