Hotelul Sofitel, salvat de Guvern de la o "preluare ostilă"

• Creanţa statului faţă de World Trade Center, de peste 60 de milioane de dolari, a fost transferată de la AVAS la Fondul Proprietatea

• Hotelul era ţinta mai multor investitori care doreau să-l preia, cumpărând creanţa de la AVAS

Oricine plătea integral valoarea datoriei societăţii World Trade Center Bucureşti către statul român putea deveni ulterior acţionarul majoritar al societăţii care administrează Hotelul Sofitel din Capitală. Numai că printr-un artificiu legal, făcut acum câteva luni chiar de Guvernul României, pericolul preluării hotelului de un alt investitor a fost înlăturat, pentru moment, prin trans­ferul creanţei AVAS la Fondul Proprietatea.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) este obligată, conform legii, să vândă creanţele oricui vine cu banii, astfel încât să acopere valoarea lor integrală. Căci scopul AVAS este acela de a recupera cât mai rapid banii statului şi de a-i administra corect activele. Această obligaţie legală nu mai guvernează şi asupra societăţii "Fondul Proprietatea", societate de drept privat, care poate refuza o solicitare de răscumpărare a creanţei, mulţumindu-se, spre exemplu, cu achitarea ei, eşalonat, de către World Trade Center.

Mai mulţi investitori au încercat să preia creanţa de la AVAS, însă nu la valoarea ei integrală. Mecanismul ar fi fost unul relativ simplu: cine prelua creanţa o putea valorifica prin trasformarea ei în acţiuni, cu ajutorul unei majorări de capital. Altfel, cel care deţinea creanţa putea trece la executarea ei, prin deschiderea procedurii de faliment, caz în care nu mai era nevoie de aprobarea conversiei creanţei în acţiuni de către acţionarii existenţi, căci aprobarea revenea creditorilor.

Cum capitalul social al WTC este puţin peste 30 milioane de euro, cine prelua creanţa devenea acţionar majoritar.

Numai că niciun investitor dintre cei interesaţi nu a dorit să o răscumpere la valoarea integrală, ci a încercat să o negocieze la un preţ mai mic.

Cum World Trade Center a început în ultimii ani să-şi achite ratele anuale, investitorii interesaţi de societate au aşteptat ca valoarea creanţei AVAS să mai scadă, în urma plăţilor efectuate de WTCB.

Oferta cea mai mare făcută la AVAS, până în 2007, a fost de 45 de milioane de dolari, prag care l-ar fi transformat pe cumpărător în acţionar principal.

Valoarea de 45 de milioane de dolari nu putea fi acceptată obligatoriu de AVAS, caci ea nu acoperea la acel moment întreaga valoare a creanţei. Astfel că negocierile nu s-au finalizat.

Surse din AVAS susţin că printre cei interesaţi s-au numărat: George Copos, compania Metaleuroest Câmpina, Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană)- ca reprezentant al unor fonduri de investiţii, şi Perla Majestic SA.

Reprezentanţii AVAS infirmă oficial aceste negocieri, precizandu-ne: "Direcţia Generală de Gestionare a Creanţelor Statului din cadrul AVAS nu a primit nici o ofertă pentru preluarea creanţelor deţinute asupra SC WTCB SA şi nu are cunostinţă de existenţa unei/unor oferte în acest sens".

AVAS nu a dorit să ne precizeze cine a avut iniţiativa transferului creanţei WTCB la Fondul Proprietatea.

AVAS susţine că la momentul preluării ei de către Fondul Proprietatea nivelul total al creanţei se ridica la 68,8 milioane de dolari.

Negocieri politice

Prezentat ca un mare succes în 2005, la iniţierea sa, Fondul Proprietatea riscă să se transforme într-un eşec major din cauza întârzierii atingerii scopului pentru care a fost creat- despăgubirea foştilor proprietari. În schimb, Fondul devine un instrument de rezolvare a unor interese de afaceri, iar Guvernul acceptă această situaţie.

După doi ani de critici la adresa Cabinetului Tăriceanu pentru soluţia riscantă aleasă ca să-i despăgubească pe foştii proprietari, oferindu-le acţiuni purtătoare de risc, iar nu o despăgubire justă, liberalii au încercat să atragă în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea reprezentanţi ai altor partide, încercând astfel să dilueze din responsabilitatea PNL faţă de acest proiect.

Primul şi singurul politician din afara PNL care a fost numit în conducerea Fondului Proprietatea este Mircea Ursache, membru PSD. Coincidenţa face ca implicarea lui Mircea Ursache să fi avut şi aspecte pozitive: a urgentat, după doi ani de tergiversări, rezolvarea problemelor legale privind funcţionarea Fondului Proprietatea şi listarea lui la Bursa de Valori Bucureşti.

PNL şi PSD au negociat o variantă de ordonanţă de urgenţă (81/2007), care rezolvă în mare parte problemele Fondului Proprietatea. În aceeaşi ordonanţă însă şi-a făcut loc şi un articol privind transferul creanţei AVAS asupra WTCB. Ceea ce arată posibilitatea unui conflict de interese, prin situarea lui Mircea Ursache la ambele capete ale transferului creanţei. În lipsa unui răspuns ferm al AVAS, nu putem şti exact dacă iniţiativa acestui artificiu a aparţinut chiar lui Mircea Ursache, care era şi preşedintele WTCB şi membru în Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea la momentul aprobării transferului. Cert este că Guvernul a aprobat transferul, salvând pentru moment preluarea hotelului.

Mircea Ursache ne-a precizat că s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte la WTCB tocmai pentru a elimina speculaţiile legate de o posibilă stare de incompatibilitate: "În fapt, transferul creanţei de la AVAS nu modifică deloc datele problemei, pentru că în continuare dacă cineva doreşte să o cumpere o poate face şi de la Fondul Proprietatea, cum putea să o facă şi de la AVAS". Deosebirea este însă că, dacă AVAS era obligat să vândă cui plătea integral, Fondul Proprietatea poate refuza acest lucru - căci este o societate de drept privat, susţin surse judiciare.

Liderul PSD, Mircea Geoană, s-a opus implicării vreunui membru social democrat în proiectul PNL de despăgubire a foştilor proprietari, pentru că îl atacase ca fiind o soluţie nerealistă şi păguboasă pentru foştii proprietari.

În acest context, devine şi mai interesantă vehicularea numelui Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) în negocierile de preluare a creanţei AVAS, ca reprezentant al unui fond de investiţii. Căci, dacă Mircea Ursache ar fi într-adevăr iniţiatorul trasferului creanţei, el a încurcat interesele de afaceri ale cumnatului lui Geoană.

Ionuţ Costea susţine însă că nu a fost implicat într-o astfel de negociere, dar nici nu exclude ca fondul de investiţii la care este membru în consiliul de administraţie să fi purtat astfel de discuţii: "Oricum, dacă au existat astfel de negocieri, ele probabil că au fost doar la un nivel preliminar, căci în consiliul de administraţie nu s-a discutat de aşa ceva, altfel aş fi ştiut şi eu, căci sunt membru în consiliul de administraţie".

Creanţe şi acţionari

Statul român a acordat garanţii guvernamentale pentru un credit de peste 80 de milioane de dolari, contractat, în 1992, de către WTCB pentru construcţia complexului hotelier de lângă Romexpo. Hotelul Sofitel, principalul activ al World Trade Center, şi-a început activitatea în 1994. Cum creditul garantat de statul român nu a fost rambursat băncilor conform contractului, acestea au început să deţină un drept de creanţă asupra WTCB, creanţă care ulterior a fost preluată de AVAB, iar, mai tarziu, de AVAS. Acum ea a ajuns la o societate privată- Fondul Proprietatea....

Conform Registrului Comerţului, acţionarii actuali ai World Trade Center Bucureşti SA sunt:

Bouygues Batiment International Franţa- 21%

Fondul Proprietatea- 19,9%

Financiara SA- 7,91%

Exfor SA-0,28%

Debarth SA Franţa- 20,23%

SIF Muntenia SA-2,68%

Tarom SA-2,6%

Pullman International Hotels Franta- 2,5%

Astra Asigurări SA- 5,78%

TC Carpaţi SA- 3,43%

Uniunea Cooperaţiei de Consum Ilfov- 0,05%

Centrocoop- 1,71%

Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti- 6,27%

Municipiul Bucureşti- 5,15%

Transferul creanţelor World Trade Center de la AVAS la Fondul Proprietatea s-a făcut conform art.4 din Titlul II al OUG 81/2007 care prevede:

"Art. 4. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se transferă de drept şi fără contraprestaţie de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la Fondul "Proprietatea" creanţa împotriva Societăţii Comerciale World Trade Center Bucureşti SA, împreună cu toate accesoriile aferente acumulate până la data transferului (creanţa împreună cu toate accesoriile aferente acumulate până la data transferului fiind denumite în continuare creanţa). După valorificarea creanţei de către Fondul "Proprietatea" prin orice metodă aleasă de către acesta, pentru valoarea recuperată, Fondul "Proprietatea" va emite acţiuni noi care vor reveni în întregime şi de drept statului român, reprezentat prin Ministerul Economiei şi Finanţelor."