Implementarea strategiei de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă largă - 1,25 miliarde euro

Rata de penetrare a conexiunilor în bandă largă în România va creşte, la nivel de gospodărie, de la 27% în prezent, până la 40% în 2010 şi 80% în 2015, potrivit obiectivelor cuprinse în Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în bandă largă pentru perioada 2009-2015, publicată în Monitorul Oficial.

Costurile estimative pentru implementarea strategiei se ridică 1,25 miliarde euro.

Implementarea strategiei de dezvoltare a comunicaţiilor electronice în banda largă va conduce, de asemenea, la creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă, la nivelul populaţiei, de 100% până în 2015, la conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor în bandă largă la nivelul IMM-urilor, precum şi la creşterea ofertei de servicii on-line pentru sectorul guvernamental şi cel de afaceri.

Obiectivele specifice ale strategiei se referă atât la stimularea cererii, cât şi a ofertei de servicii de comunicaţii electronice de bandă largă în sectorul public şi privat prin conectarea instituţiilor publice, creşterea utilizării în domeniul public, susţinerea IMM-urilor în pregătirea, configurarea şi implementarea proiectelor de infrastructură şi servicii, dezvoltarea de conţinut şi aplicaţii.

Potrivit actului normativ, necesarul real de finanţare pentru implementarea acestei strategii va putea fi obţinut doar printr-o fundamentare pe costuri analizată de toţi reprezentanţii grupului de lucru, dar şi cu operatorii de pe piaţa de comunicaţii.

Din suma totală estimată până în prezent pentru implementarea strategiei au fost prevăzute fonduri de 140 milioane euro pentru dezvoltarea infrastructurii în zonele defavorizate din punct de vedere al accesului şi 770 milioane euro pentru introducerea serviciilor on-line la nivelul administraţiei publice. Pentru conectarea la servicii de comunicaţii în bandă largă şi creşterea gradului de utilizare în cadrul IMM-urilor au fost estimate costuri de implementare de 80 de milioane euro, pentru stimularea dezvoltării de conţinut - 35 de milioane de euro, pentru sporirea accesibilităţii serviciilor - 85 milioane de euro, educarea consumatorilor - 15 milioane euro şi alte cheltuieli - 35 milioane euro.

Deşi rata de penetrare a serviciilor de comunicaţii în bandă largă a continuat să crească în 2008, este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, de numai 10,52% la nivelul populaţiei şi de 27,04% la nivel de gospodărie. În strategie se precizează că această situaţie se datorează liberalizării târzii a pieţei (2003), lansarea cu întârziere a DSL (digital subscriber line), la sfârşitul anului 2005, utilizarea redusă a computerelor personale (doar 35% din gospodării au acces la PC), o arie de acoperire redusă a serviciilor de comunicaţii electronice în banda largă (30% din populaţie locuieşte în oraşe fără acoperire a serviciilor de comunicaţii în bandă largă) şi venituri reduse, în special, în zonele rurale.

Comunicaţiile electronice în bandă largă au devenit o prioritate la nivel mondial în a doua jumătate a anilor 1990, ca rezultat al faptului ca societatea bazată pe cunoaştere are un impact semnificativ asupra competitivităţii, dezvoltării rapide a comunicaţiilor şi a tehnologiilor IT, precum şi asupra liberalizării pieţelor telecom.

Broadbandul (banda largă), indiferent de mediul de transmisie (cablu, unde radio, fibră optică) sau de viteză, defineşte gradul de conectare în reţea folosit şi, implicit, cantitatea de informaţii la care avem acces la un moment dat.

Lărgimea benzii este cerută de diferite servicii on-line şi diferă în mod semnificativ, în funcţie de acestea.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii stabileşte o definiţie generală ce se bazează doar pe dimensiunea cantitativă a conexiunilor la internet, precizând viteza de transfer de 144 kbps drept pragul pentru delimitarea conexiunilor în bandă largă de cele de bandă îngustă.

"Conexiunea în bandă largă reprezintă acel tip de comunicaţii electronice care, prin intermediul unei multitudini de soluţii tehnologice disponibile, asigura accesul permanent la internet, cu o viteza de transfer de minimum 1 Mbps partajat (valoare progresiv crescătoare) şi un grad de disponibilitate lunară de minimum 98%, oferind gradul maxim de interactivitate şi acces la întregul spectru de aplicaţii şi conţinut digital posibil a fi accesate prin intermediul internetului", se arată în strategie.

Comunicaţiile în bandă largă favorizează crearea de noi locuri de muncă şi creşterea PIB/locuitor, estimându-se că între 40% şi 50% din creşterile de productivitate din ultimii 10 ani se datorează ITC.

În ultimii doi ani, la nivelul pieţei de comunicaţii electronice a fost înregistrată o evoluţie remarcabilă în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor de internet. Dacă la jumătatea anului 2006 se înregistra un număr de 2,66 milioane conexiuni de acces la internet, la jumătatea anului 2008 acest număr se ridica la valoarea de 9,25 milioane, de aproximativ 3,5 ori mai multe conexiuni.

Datele statistice privind piaţa de comunicaţii electronice din România, în prima jumătate a anului 2008, raportate la ANCOM de către furnizori, indică un ritm anual de creştere susţinut a numărului de conexiuni de acces la internet în bandă largă.

Conform datelor raportate de către furnizorii de internet, la nivelul lunii iunie 2008, în România, se înregistrau aproximativ 2,27 milioane de conexiuni de acces la internet în bandă largă furnizate la puncte fixe, cu 760.000 mai multe decât în perioada similară a anului 2007 (1,51 milioane) şi 1,42 milioane conexiuni de acces la internet în bandă largă furnizate la puncte mobile, cu 420.000 mai multe faţă de perioada similară a anului 2007 (1 milion).

În perioada 30 iunie 2007-30 iunie 2008, numărul de conexiuni în bandă largă prin xDSL a crescut cu 190%, în timp ce numărul de conexiuni în bandă largă contractate de utilizatorii casnici a crescut cu 53%. Ponderea cea mai mare în numărul total de conexiuni de acces dedicat la internet în bandă largă la puncte fixe o deţin în continuare conexiunile prin cablu UTP/FTP (52,5%), urmate de conexiunile xDSL (22,5%) şi de conexiunile prin cablu coaxial (19,6%).

Datele publicate de Comisia Europeana arată că, în pofida diminuării perspectivelor de creştere economică în general, dezvoltarea internetului broadband a continuat în ultimul an la nivelul UE cu o creştere de 19,23%, în perioada iulie 2007-iulie 2008. La 1 iulie 2008, în UE existau peste 107 milioane de linii broadband fixe, dintre care 17 milioane au fost adăugate începând cu iulie 2007. Cea mai mare rată de creştere s-a înregistrat în Malta (6,7 linii la 100 de locuitori), urmată de Germania (5,1 la 100 de locuitori) şi de Cipru (4,9 la 100 de locuitori), iar cea mai mică în Finlanda (1,9 la 100 de locuitori) şi Portugalia (1,0 la 100 de locuitori). Danemarca, Ţările de Jos, Suedia, Finlanda, Regatul Unit, Luxemburg, Belgia, Franţa şi Germania au atins o rată de penetrare de 25%, conform statisticilor Organizaţiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica OCDE din iunie 2008.