ÎN DOUĂ PROCESE, LA CURTEA DE ARBITRAJ DE LA PARIS Statul român cere daune de peste un miliard de euro de la ENEL

SAPE a deschis două acţiuni împotriva Enel la Curtea de Arbitraj de la Paris, în cazul vânzării de către Electrica a participaţiei minoritare din fosta filială Muntenia Sud, cerând daune de peste 1 miliard de euro.

Într-un prim dosar, SAPE (Societate de Administrare a Participaţiilor în Energie vrea penalităţi de peste 1,2 miliarde de dolari de la Enel Investment Holding BN (Olanda), Enel SpA (Italia), Enel Distribuţie Muntenia (România) şi Enel Energie Muntenia (România), potrivit Biroului de Comunicare Publică şi Relaţii Publice al Ministerului Energiei.

Reprezentanţii Ministerului Energiei ne-au transmis că obiectul dosarului constă în despăgubiri contractuale (penalităţi) solicitate de Electrica (ulterior SAPE) în cuantum de 834.211.723,3 euro şi 378.609.380,6 lei pentru obligaţiunile care au fost constatate neîndeplinite/nerespectate de ENEL în executarea contractului privind privatizarea Electrica Muntenia Sud, fie în urma analizei postprivatizare realizate de consultanţii de specialitate ai Electrica, fie de Curtea de Conturi a României. "Conform Calendarului Financiar din data de 21 februarie 2014, pretenţiile Electrica SA (ulterior SAPE) în acest dosar se ridică la echivalentul sumei de 1.200.085.100 USD", potrivit Ministerului Energiei.

Termenul iniţial pentru emiterea deciziei arbitrale în acest dosar a fost 30 octombrie 2015, conform informării făcute de către Secretariatul ICC Paris către reprezentanţii Electrica SA, prin scrisoarea din data de 10 aprilie 2014, termen care putea fi prelungit. La 30 octombrie 2015 a fost comunicat un nou termen, 30 decembrie 2015, iar la această dată a fost din nou prelungit termenul până la 29.02.2016.

Într-un alt dosar înregistrat la ICC Paris, SAPE vrea să oblige Enel Investment Holding BV şi Enel SpA, în solidar, la plata preţului aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare (Put Option Clause), în sumă totală de 521.583.574,40 euro, şi, pentru întreaga perioadă cuprinsă între data de 24 decembrie 2012 şi data achitării efective, plata dobânzii contractuale, la nivelul prevăzut în contractul de privatizare a Electrica Muntenia Sud, respectiv dobânda EURIBOR plus o marjă de 3% (prin raportare atât la preţul aferent Acţiunilor Opţiunii de Vânzare, cât şi la dividendele aferente cotei de participare a Reclamantului la profitul Enel Distribuţie şi Enel Energie), ne-au mai transmis oficialii Ministerului Energiei.

Acest litigiu este în prezent în desfăşurare, urmând ca, până în data de 15.02.2016, SAPE să depună Răspunsul la Apărările Pârâtelor. În data de 13.05.2016, pârâtele vor depune documentul intitulat "Respondents' Rejoinder" (Răspunsul Pârâtelor), în perioada 04-08.07.2016 va avea loc administrarea probelor, termenul estimat pentru emiterea deciziei arbitrale în acest dosar fiind 14 noiembrie 2016.

La finalul anului trecut, directorul general al Grupului Enel, Francesco Starace, declarase că Instanţa de Arbitraj de la Paris ar putea da o decizie în procesul dintre Societatea de Administrare a Participaţiilor din Energie (SAPE) şi Enel probabil în 2017: "Arbitrajul continuă la Paris. Este în mâinile arbitrilor. Credem că o să se ajungă la o decizie, probabil nu în 2016, ci în 2017. Deci, aşteptăm să vedem".

Potrivit prevederilor din contractul de privatizare, semnat în iulie 2007, Electrica are dreptul de a vinde şi Enel are obligaţia de a cumpăra o parte sau întregul pachet de 23,57% din acţiunile fostei Electrica Muntenia Sud (dreptul de Opţiune "Put"), potrivit reprezentanţilor statului român.

Reprezentanţii Enel afirmau că valoarea exactă pentru achiziţionarea pachetului minoritar de acţiuni la Enel Muntenia Sud nu este definită cu precizie în contractul de privatizare, ci ar trebui calculată în baza unor anumite elemente ce pot lăsa loc la interpretări. Oficialii Enel spuneau că au avut discuţii în acest sens cu cei de la Electrica, însă nu s-a ajuns la un numitor comun.

Reprezentanţii ENEL precizau în 2014, potrivit Agerpres: "În spiritul acestor prevederi s-au purtat discuţii despre această valoare, de la momentul când Electrica şi-a exercitat opţiunea de vânzare, însă până la acest moment dezacordul nu a putut fi soluţionat în avantajul reciproc al părţilor. În astfel de cazuri, dacă o înţelegere nu poate fi atinsă, există întotdeauna posibilitatea de a înainta cazul către Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, conform cu practica comercială internaţională''.

În România, compania italiană deţine trei foste filiale ale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, în zona Muntenia Sud, inclusiv Bucureşti, în Banat şi în Dobrogea.

SAPE este o societate aflată în portofoliul Departamentului pentru Energie, care a fost înfiinţată în anul 2014 ca urmare a divizării parţiale a Electrica înainte de listarea la bursă. Societatea gestionează pachetele minoritare de acţiuni deţinute la companiile de distribuţie şi furnizare a energiei electrice care au fost privatizate, inclusiv litigiile cu investitorii care au preluat fostele filiale Electrica.

În 2014, Enel şi-a anunţat intenţia să iasă de pe piaţa din România prin vânzarea afacerilor pe care le deţin în sectorul de energie. "Board-ul de directori al Enel SpA, întrunit sub preşedinţia Patriziei Grieco, a examinat dezvoltările ce trebuie aduse programului de vânzare (active - n.r.) implementat pentru a consolida structura financiară a grupului, în conformitate cu planul de afaceri pentru 2014 - 2018. Mai exact, directorul general executiv a informat board-ul că, parte din acest program, vânzări posibile din partea grupului Enel vor viza active din sectorul de producţie din Slovacia şi active din segmentele de distribuţie şi vânzări din România", se arăta într-un comunicat al grupului italian.

La începutul anului trecut, însă, Francesco Starace, CEO al grupului Enel anunţa că Enel nu va mai vinde activele din România, deoarece corespund noii strategii a grupului.

Mai mult, în toamna anului trecut, oficialii ENEL spuneau că investiţiile de capital pe care le vor face în România, pe partea de infrastructură şi reţele, se vor ridica la 630 milioane euro în următorii patru ani.