ÎN ULTIMII ŞASE ANI Peste 90% din investiţiile "Electromagnetica" - direcţionate către producţia de energie regenerabilă

• Interviu cu Eugen Scheuşan, directorul general al "Electromagnetica"

Reporter: Întrucât una dintre cele mai noi componente ale societăţii "Electromagnetica" pe partea de producţie este reprezentată de corpurile de iluminat cu LED-uri, în primul rând vă rog să-mi spuneţi ce a stat la baza dezvoltării acestei laturi?

Eugen Scheuşan: "Electromag­netica" este implicată în domeniul energetic, atât în producerea şi furnizarea de electricitate, cât şi în fabricarea de echipamente şi componente care au legătură cu energia electrică, toate aceste direcţii de activitate urmărind utilizarea eficientă a electricităţii. În domeniul corpurilor de iluminat cu LED-uri, am început acum vreo doi ani şi ceva, cu cercetări proprii şi un colectiv redus. În circa cinci-şase luni au început să apară primele produse. Omologările au fost făcute toate la instituţia autorizată din România să elibereze certificatele de electrosecuritate, respectiv ICPE, iar pentru partea de măsurători de lumină ne-am creat propriul laborator metrologic, deoarece nu există în ţară unul satisfăcător.

Reporter: Ce tipuri de astfel de corpuri de iluminat produceţi?

Eugen Scheuşan: În principiu, LED-urile sunt de două feluri - cele cu radiaţii directe (colorate) şi cele albe, care constau tot dintr-un LED, acoperit cu un luminofor. Pe baza acestei tehnologii, am început să producem corpuri de iluminat pentru spaţiile de birouri, după care am trecut la corpuri de exterior, industriale, pentru spaţiile comerciale şi becuri pentru utilizarea în gospodării.

Reporter: Cum sunt primite în piaţă aceste produse, relativ noi pentru societatea dumneavoastră?

Eugen Scheuşan: Până în prezent, în domeniul iluminării, noi am vândut doar în domeniul privat, nu şi în cel public. Cei care sunt foarte clar preocupaţi de reducerea facturii de electricitate cumpără astfel de corpuri de iluminat. Eu nu am auzit să existe vreun program de management energetic în sectorul public.

Reporter: Care este valoarea vânzărilor pe segmentul corpurilor de iluminat?

Eugen Scheuşan: În primul an comercial, care a fost anul trecut, am realizat o cifră de afaceri pe acest segment de 1,35 milioane de euro. În acest an intenţionăm să avem vânzări de trei milioane de euro şi până acum suntem în grafic, probabil chiar vom depăşi această cifră, pe care ne propunem să o dublăm pentru câteva cicluri anuale. Planul nostru este să ajungem la o cifră de afaceri cu mult mai mare de zece milioane de euro, în câţiva ani de zile.

Reporter: Cât din cifra de afaceri a companiei provine din vânzarea acestor produse?

Eugen Scheuşan: "Electromag­netica" are o cifră de afaceri de circa 100 de milioane de euro pe an. Din acest total, 20% înseamnă producţie şi 80% - furnizare de energie electrică, unde se învârt sume foarte mari de bani, cu profitabilitate de circa 1-2%. În primele şase luni din acest an, 20,1% din cifra de afaceri realizată pe partea de producţie a provenit din vânzarea corpurilor de iluminat cu LED.

Reporter: Cât de eficiente sunt becurile cu LED?

Eugen Scheuşan: Becurile cu LED consumă cam de zece ori mai puţină energie decât cele termice şi cam de două ori mai puţină decât cele economice (cu descărcare în gaz). Totodată, timpul mediu de funcţionare în cazul sistemelor termice este de 1.000 de ore. Becurile economice rezistă, în cel mai bun caz, 4.000-5.000 de ore, dacă sunt lăsate aprinse. La sistemele cu LED, discutăm de circa 50.000 de ore de bună funcţionare şi nu contează de câte ori acestea sunt stinse sau aprinse. Costul acestora din urmă este de la de două ori şi până la de opt ori mai mare faţă de cel al lămpilor cu neon, în funcţie de com­plexitatea produsului cu LED-uri.

Reporter: Cât de ecologice sunt becurile economice şi cât de ecologice sunt cele cu LED?

Eugen Scheuşan: Becurile termice au fost scoase de pe piaţă din cauză că nu erau eficiente energetic. Eu cred că urmează cele fluores­cente, din cauza conţinutului de mercur. În mod normal, dacă era după mine, eu aş fi interzis întâi sis­temele de iluminat pe bază de mercur. La aceste becuri economice există pericolul spargerii tubului de sticlă şi al eliminării mercurului sub formă de vapori chiar în casele oamenilor. Mai degrabă ar trebui folosite becurile termice cu halogen, care au mai rămas pe piaţă. Cât priveşte sis­temele cu LED, ele sunt 100% ecologice. Cu certitudine sistemele de iluminat se vor schimba dramatic. Cu vremea vor ajunge să fie încorporate în case încă din momentul construcţiei.

Reporter: Pentru fabricarea acestui tip de becuri importaţi materie primă?

Eugen Scheuşan: Importăm LED-urile. În proporţie de 99%, LED-urile din întreaga lume sunt fabricate în China, aşa că soluţia este clară.

Reporter: Exportaţi corpuri de iluminat cu LED?

Eugen Scheuşan: Am avut două exporturi modeste, în Italia şi în Germania. Ne gândim foarte serios, însă, să ne extindem la export şi suntem în discuţii cu câteva firme din Italia, în acest sens.

Reporter: Cum ne situăm faţă de restul Europei, în materie de sis­teme de iluminat?

Eugen Scheuşan: În materie de LED-uri, piaţa noastră este perfect compatibilă cu piaţa europeană. Avem nevoie, însă, de crearea, încă din copilărie, a culturii eficienţei energetice. Trebuie să ştim că energia electrică nu este o resursă infinită. Mă aştept ca statul, mai devreme sau mai târziu, să facă ceea ce se numeşte o politică energetică. Nişte paşi a făcut, prin programul de izolare termică, certificatul energetic etc., dar mai sunt încă mulţi paşi de realizat, mai ales pe partea de educaţie în utilizarea eficientă a energiei.

Reporter: Trecând la producţia de energie regenerabilă, o altă componentă a companiei pe care o reprezentanţi, ce părere aveţi despre modul în care evoluează la noi acest sector?

Eugen Scheuşan: Părerea mea este că toate formele de producere a energiei vor coexista, pentru că oamenii nu îşi vor înfrâna apetitul energetic. Referitor la investiţiile în producţia de energie din surse regenerabile, acestea sunt profitabile numai în contextul existenţei unor scheme de sprijin precum alocarea de certificate verzi, din cauză că momentul şi cantitatea producţiei efectiv realizată depinde de condiţiile meteorologice şi hidrologice.

Reporter: "Electromagnetica" produce energie hidro, în microhidrocentrale. Cât la sută din potenţialul nostru hidro este exploatat în acest sens?

Eugen Scheuşan: Din potenţialul hidroenergetic al ţării, 69% este amenajat.

Reporter: Cât aţi investit în partea de producere a energiei hidro?

Eugen Scheuşan: În 2006 am achiziţionat de la "Hidroelectrica", prin licitaţie publică, zece microhidrocentrale. Imediat s-a trecut la un amplu program de modernizare şi retehnologizare a microhidrocentralelor existente, program estimat să fie finalizat în primul semestru al anului viitor. În vederea utilizării optime a potenţialului hidroenergetic din bazinul hidrografic al râului Brodina, în paralel am trecut la construcţia a două noi microhidrocentrale, ultima fiind pusă în funcţiune în anul 2011. În orice caz, achiziţia microhidrocentralelor ne-a costat 5,7 milioa­ne de euro, iar întreaga investiţie se ridică, până acum, la aproape 21,4 milioane de euro, integral din surse proprii. Ultima centrală, Brodina 2, a fost realizată, în proporţie de 40%, din fonduri europene, beneficiind de o finanţare UE de 1,4 milioane de euro.

Reporter: Cea mai mare parte din investiţii este direcţionată către segmentul de energie regenerabilă?

Eugen Scheuşan: Categoric. În ultimii vreo şase ani, peste 90% din investiţii au mers în acest sector.

Reporter: În prima jumătate din acest an aţi realizat doar în jur de 7% din totalul investiţional bugetat pentru 2012. Care este explicaţia?

Eugen Scheuşan: În zona montană pot fi făcute lucrări începând de pe la sfârşitul lui martie, chiar aprilie, după dezghet, când, însă, este apă din belşug. De aceea, lucrăm doar după ce debitele scad. Conform strategiei societăţii din ultimii ani, în vederea obţinerii de certificate verzi, ponderea majoră a investiţiilor a fost orientată către producţia de energie electrică din surse regenerabile, res­pectiv în centrale hidroelectrice de mică putere. Astfel, şi în acest an, în primul semestru am finalizat lucrările la microhidrocentrala Sadău, proiect demarat în 2011 şi pus în func­ţiune în iunie 2012, centrala având o putere instalată de 518 kW. În cea de-a doua parte a anului, au fost demarate lucrările la alte două microhidrocentrale, "Putna" şi "Bilca 2", proiecte ce vor fi finalizate în prima jumătate a anului 2013. Pe lângă aceste două proiecte, mai avem programată, de asemenea pentru acest semestru, şi automatizarea hidroagregatelor din cadrul altor trei microhidrocentrale: "Bilca 3", "Bilca 1" şi "Tibeni", lucrările urmând să fie finalizate anul viitor. Toate proiectele menţionate se referă la microhidrocentrale existente.

Reporter: Veţi continua să inves­tiţi în energia regenerabilă?

Eugen Scheuşan: Ne propunem în permanenţă să ne dezvoltăm pe acest segment. Ca perspectivă, putem spune că suntem în faza de analiză a unor proiecte de dezvoltare de noi microhidrocentrale, urmând ca în cel mai scurt timp să decidem asupra fezabilităţii şi lansării aces­tora în proiectare. În zona Sucevei mai sunt câteva sit-uri care pot fi exploatate. Însă, la noi, este deficit de proiectanţi şi de constructori, care nu sunt unii şi aceiaşi cu cei din zona construcţiilor rezidenţiale sau industriale.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră despre cadrul legislativ ce stabileşte sistemul de promovare a producerii energiei din surse regenerabile?

Eugen Scheuşan: Fiind vorba de investiţii costisitoare şi pe termen lung, nu putem spune decât că ne-am dori unul cât mai stabil, având în vedere faptul că Legea 220/2008 a suferit deja modificări şi completări prin OUG nr. 88/2011 şi, ulterior, aceasta a fost aprobată, modificată şi completată prin Legea nr. 134/2012.

Reporter: Dacă cea mai mare parte din investiţii este alocată energiei din surse regenerabile, şi cea mai mare parte din cifra de afaceri provine din acest sector?

Eugen Scheu­şan: Nu. Ponderea producţiei de energie în structura cifrei de afaceri aferentă producţiei societăţii a fost de 16,4%, în primul semestru. În semestrul al doilea, estimăm o scădere a acestei ponderi, din cauza secetei.

Reporter: În prima parte a anului, "Electromagnetica" a constituit un provizion, pentru achitarea diferenţei de preţ pentru energia electrică hidro. Puteţi să-mi detaliaţi acest aspect?

Eugen Scheuşan: Noi ştiam că anul acesta ne vom confrunta cu o creştere semnificativă a preţului la energia electrică şi din această cauză am creat provizionul. Valoarea provizionului constituit în primul semes­tru a fost de 12,7 milioane lei şi a însemnat diferenţa de preţ pentru energia achiziţionată de la "Hidroelectrica" în primele şase luni.

Reporter: Aţi renegociat contractul pe care îl aveţi cu "Hidroelectrica". Puteţi să-mi spuneţi care sunt noii termeni contractuali?

Eugen Scheuşan: Contractul cu "Hidroelectrica" a fost semnat în 2004 şi se va termina în 2014. Nu a fost niciodată prelungit, dar a avut acte adiţionale de renegociere în fiecare an, în sensul actualizării preţului. Renegocierea din acest an nu a fost nimic deosebit, iar acum, până la sfârşitul anului, vom plăti 198,6 lei/MWh, plus TVA. În această perioadă, cantităţile de energie orare sunt reduse, deoarece este în vigoare forţa majoră.

Reporter: Ce alte noutăţi a avut, anul acesta, pe piaţă, "Electromag­netica"?

Eugen Scheuşan: Noi avem o contribuţie importantă în fabricarea de produse şi echipamente pentru dis­tribuţia şi măsurarea energiei electrice, iar locul de frunte îl ocupă sistemul de telegestiune si măsură a energiei electrice la abonaţii casnici, un sistem modern care îmbină contorizarea cu telecomunicaţiile, astfel încât contoarele de abonat pot fi citite de la distanţă, fiind posibilă facturarea automată a consumului şi analiza calitativă a energiei furnizate. Pe partea sistemului de telegestiune, sunt noutăţi aproape în fiecare lună, dar sunt produse software. Noutăţile principale apar în domeniul sistemelor de iluminare, unde aproape fiecare mare client beneficiază de sisteme de iluminat personalizate, care satis­fac milimetric necesităţile fiecăruia de iluminare şi consum.

Reporter: Ce cifră de afaceri v-aţi propus pentru acest an?

Eugen Scheuşan: Rezultatele semestriale indică o creştere a profitului net cu 11,16%. Nu am putut evita, însă, o scădere a cifrei de afaceri totale cu 13,4% faţă de semestrul întâi 2011, din cauza efectului nefast pe care seceta l-a avut asupra pieţei de energie electrică si, implicit, asupra activităţii noastre de furnizare de energie electrică. Sincer vorbind, ne-am aşteptat la o perioadă dificilă şi am adoptat, la începutul anului, un buget prudent construit pe o reducere cu 25% a cifrei de afaceri şi o înjumătăţire a profitului. În mod evident, rezultatul financiar semestrial a depăşit previziunile bugetare, fapt datorat creşterii cu 354% a producţiei de sisteme de iluminat cu LED şi cu 133% a veniturilor din producţia de energie electrică (inclusiv din certificate verzi).

Reporter: Cât din totalul producţiei vindeţi în alte ţări?

Eugen Scheuşan: Din totalul producţiei exportăm peste 25%, în spaţiul intracomunitar. Am crescut la export constant şi creştem în continuare.

Reporter: Ce cote de piaţă aveţi?

Eugen Scheuşan: În domeniul lămpilor cu LED suntem pe locul întâi, pe contorizare şi telegestiune pentru reţelele de joasă tensiune probabil că avem o cotă egală cu AEM Timişoara.

Reporter: Cum aţi trecut prin recesiune şi ce intenţionaţi să faceţi pentru a depăşi situaţia de criză economică în care încă ne aflăm?

Eugen Scheuşan: Eu n-o mai consider criză, este un nou mod de viaţă şi cred că multă vreme de acum încolo vom trăi cam în acest mod. Noi ne propunem în continuare să fim inovativi. O cota de 10% din personalul societăţii (560 de angajaţi) este implicată în activitatea de cercetare-dezvoltare. Punem un accent deosebit pe calitatea resurselor umane, pentru dezvoltarea de produse noi şi creşterea eficienţei operaţionale, astfel încât să putem satisface cerinţele celor mai exigenţi clienţi interni sau externi. De pildă, avem o ramură de export care produce pentru ABB Italia sau pentru concernul "Magna", într-o secţie în mare măsură robotizată. Ne menţinem orientarea principală către domeniul energetic, pe toate direcţiile. Ca furnizor de electricitate, am dezvoltat propriul sistem de operare, informatizat. La toţi marii noştri consumatori de electricitate avem instalate sisteme de telegestiune cu supraveghere continuă, astfel încât beneficiarii să se abată cât mai puţin de la prognoza de consum contractată. Vom continua să investim în microhidrocentrale noi şi în dezvoltarea sistemelor de iluminat cu LED.

Mai intenţionăm să reinvestim pe partea de producţie. În domeniul sis­temelor electronice, chiar în acest an dorim să cumpărăm o linie nouă de plantare componente SMD şi în matriţerie, unde fabricăm aproape exclusiv pentru export matriţe pentru injecţia de mase plastice. Vrem să cumpărăm câteva maşini noi.

Reporter: În ultimii ani a fost nevoie să faceţi disponibilizări?

Eugen Scheuşan: De-a lungul ultimilor 7-8 ani nu am mai făcut dis­ponibilizări. Perioada dură de res­tructurare pentru noi a fost reprezentată de anii "90, când am redus personalul de la circa 6.200 de oameni până pe la vreo 800 de angajaţi. A fost o restructrurare masivă, şi spaţiile şi producţia şi utilajele au fost modificate din temelii, altfel nu am fi putut rezista pe piaţă. Spaţiile excedentare au fost amenajate şi închiriate, luând naştere "Electromagnetica Business Park".

Reporter: V-aţi împrumutat la bănci, de când a început criza?

Eugen Scheuşan: Avem o anumită filozofie a creditării, după ce am trăit, în anii "90, o experienţă extrem de dureroasă cu privire la creditare. De prin "94-'95 am devenit extrem de precauţi în acest domeniu şi acum avem trei linii de creditare, din care o zi, două, trei pe lună tragem nişte bani pentru a nu umbla la depozitele noastre. Accesăm banii pentru câteva zile şi, ulterior, îi achităm. Nu am luat credite pentru investiţii, pe care le realizăm din surse proprii de finanţare.

Reporter: Având în vedere că sunteţi o societate listată la Bursă, în final vă rog să-mi spuneţi ce părere aveţi de piaţa noastră de capital?

Eugen Scheuşan: Statul român ar trebui să înceapă o politică de stimulare a capitalizării companiilor, astfel încât economia românească să-şi diversifice sursele de finanţare, ceea ce, la un moment dat, probabil, se va întâmpla. Până atunci, "Electromagnetica" încearcă să fie un emitent cât mai atractiv pentru inves­titori. În general, pe bursă este acum un joc preponderent speculativ. În acelaşi timp, dacă aducem prea multe reglementări, rămânem fără piaţă de capital.

Reporter: Mulţumesc!