"Industria de morărit şi panificaţie este în moarte clinică"

Reporter: Fluctuaţiile de preţ pe piaţa cerealelor afectează inevitabil profitabilitatea companiilor active pe acest segment. În acestă toamnă se pare că se va deschide Bursa Cerealelor la Corabia. Ce părere aveţi despre aceast proiect? Va reuşi sa funcţioneze ca o adevărată bursă, în contextul în care marii proprietari de silozuri din ţara noastră nu sunt interesaţi de proiect?

Cătălin Grigoriu: Sincer, şi personal, nu cred că Bursa de la Corabia va influenţa piaţa cerealelor din România. Aceasta este foarte bine reglementată, este foarte lichidă, preţurile se formează în funcţie de bursele internaţionale, gen Matif şi bineînţeles, în funcţie de cererea şi oferta de produse din România. Alţi factori care contribuie la formarea preţurilor sunt calitatea produselor, tarifele de transport, puterea de cumpărare şi contractele futures încheiate de marii traderi. În plus, fără a stârni interesul marilor traderi, nu cred că aceasta bursă ve avea în viitorul apropiat un rol semnificativ în România.

Reporter: Credeţi că scăderea TVA la 9% pentru produsele de panificaţie va avea efectele preconizate de autorităţi?

Cătălin Grigoriu: Noua lege cu privire la scăderea TVA la 9%, coroborată cu o intensificare a controalelor împotriva evaziunii fiscale, va avea efecte benefice asupra întregii industrii de morărit şi panificaţie din România, care, de altfel, este în moarte clinică! Estimez că printre efectele acestei reduceri se vor număra scăderea imediată a preţului la aceste produse şi însănătoşirea pieţei, prin reducerea drastică a evaziunii fiscale de la 70-80% până la 20% din piaţă.

Reporter: Acum câţiva ani aveaţi în derulare un proiect pentru un siloz şi o instalaţie de biogaz. Ce s-a întâmplat cu aceste proiecte?

Cătălin Grigoriu: Din păcate, ne-a luat un an obţinerea autorizaţiilor de construcţie şi astfel lucrările au fost amânate. În următoarele zile va avea loc licitaţia pentru demararea construcţiilor. Estimăm că până în octombrie 2014, atât silozul de 10.000 tone cât şi instalaţia de biogaz să fie definitivate.

Reporter: Comfert Bacău a încheiat un acord de finanţare cu Eximbank anul acesta. Care sunt motivele pentru care aţi atras această sumă de bani?

Cătălin Grigoriu: Într-adevăr, avem o relaţie specială cu EximBank, o bancă pe care o consider alături de întreprinzătorii români. Suma atrasă de la Eximbank a fost utilizată în vederea achiziţionării de îngrăşăminte chimice; îngrăşăminte destinate finanţării fermierilor în vederea fertilizării culturilor agricole de toamnă şi de primăvară. Această finanţare nu este un credit de investiţii ci de capital de lucru.

Reporter: Care este cel mai important partener pentru Comfert dintre toate companiile cu care colaboraţi? De ce?

Cătălin Grigoriu: Toţi partenerii sunt importanţi pentru noi. Totuşi, compania Popasul Trebeş din Bacău, care este şi asociatul Comfert în Pambac, dar şi furnizorul principal de îngrăşăminte chimice, este partenerul nostru numărul unu. La fel de importante sunt companiile Transammonia, Syngenta, Bayer, Mahtheshim, Du Pont, Agrium, Marex, Pioneer, Monsanto, KWS etc.

Reporter: Ce modificări au survenit la Pambac după preluarea de către Comfert şi Popasul Trebeş?

Cătălin Grigoriu: Îmbunătăţirea politicilor de achiziţie în general şi a politicilor de achiziţie a materiilor prime, în special. Relansarea investiţiilor, creşterea vitezei de luare a deciziilor la nivelul acţionariatului, utilizarea delegării pe toate palierele manageriale şi lansarea unui proiect de împrospătare a imaginii companiei, pentru toate brandurile care o reprezintă în piaţă - sunt doar câteva dintre modificările realizate în Pambac, în decurs de şapte luni de la preluarea companiei de către Comfert şi Popasul Trebeş. Mai mult, au fost renegociate toate contractele cu fiecare furnizor în parte. În urma unui proces riguros de selecţie, cu unii furnizori colaborăm în continuare, cu alţii nu. Per total, s-a reuşit o reducere a costurilor cu minim 5%. Din păcate însă, a trebuit să recurgem şi la disponibilizări de personal, un lucru total nedorit de managementul societăţii.

Reporter: În urmă cu o săptămână, Banca Transilvania a transmis că Pambac a contractat un credit de 40 milioane de lei, cu ajutorul căruia, compania băcăuană doreşte să îşi finanţeze activitatea curentă, să investească în reţeaua de magazine şi în modernizarea liniilor de fabricaţie. Oferiţi-ne mai multe detalii în acest sens. Care vor fi destinaţiile precise ale celor 40 de milioane de lei?

Cătălin Grigoriu: Avem trei destinaţii principale pentru utilizarea acestor fonduri. Una dintre ele priveşte finanţarea achiziţiilor de cereale în perioada recoltei, când cotaţiile de pe piaţă sunt la nivelul minim. O altă direcţie o reprezintă modernizarea completă a reţelei de magazine Pambac, din oraşul Bacău, iar o a treia priveşte extinderea activităţii Pambac, prin achiziţionarea unei linii automate de patiserie, fabricată de cel mai mare producător de astfel de echipamente - RONDO Elveţia.

Reporter: Aţi preluat Pambac anul acesta. La acel moment aţi precizat că urmăriţi o creştere de 30-40% a cifrei de afaceri a acestei companii. Analizând evoluţia din primele 6 luni, credeţi că veţi atinge această ţintă? Care este în prezent cota de piaţă Pambac?

Cătălin Grigoriu: Pe primul semestru al anului, cifra de afaceri a companiei Pambac a înregistrat deja o creştere de aproape 40%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Această cifră de afaceri a fost realizată cu ajutorul celor 490 de angajaţi, care lucrează în acest moment în Pambac. Pentru al doilea semestru al anului, ne-am planificat o menţinere a ritmului de creştere înregistrat în primul semestru, în raport cu anul 2012, deşi ţinta de vânzări este îndrăzneaţă.

Preţurile la materie primă şi implicit produsele finite au scăzut şi, din această cauză, valoric, s-ar putea ca acest target să fie mai greu de atins.

Pambac este în prezent în primii trei furnizori din Romania pe segmentul făină, mălai şi paste făinoase, cu o cotă de piaţă de 15%.

Reporter: Intenţionaţi să extindeţi aria de acoperire a Pambac în ţară?

Cătălin Grigoriu: Pambac distribuie brandurile sale la nivel naţional, prin reţeaua de distribuitori Pambac şi prin reţelele de magazine internaţionale, cu care colaborăm direct. Ne dorim ca produsele pe care le vom fabrica pe noua linie tehnologică să ajungă, până la mijlocul anului viitor, în toate magazinele în care sunt deja prezente brandurile şi produsele noastre consacrate.

Reporter: Pe lista Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) privind contribuabilii care, la finele primului semestru, înregistrau restanţe la bugetul de stat, Pambac Bacău figura cu o datorie de 1.234.143 lei, motiv pentru care ANAF a notat că s-ar începe procedura de executare silită. Cum comentaţi acest lucru şi în ce anume constă această datorie?

Cătălin Grigoriu: Informaţiile publicate de ANAF la 30.06.2013 nu mai sunt de actualitate, în ceea ce priveşte societatea noastră la acest moment. Datoria înregistrată la ANAF în contul Pambac, pentru semestrul I, este deja soluţionată prin achitarea unei părţi în cursul lunii iulie 2013, completată cu depunerea unei cereri de stingere a diferenţei rămase, cu sumele pe care bugetul de stat le datorează Pambac pentru alte impozite încasate în plus. Menţionăm că bugetul de stat nu compensează datoriile şi creanţele unui contribuabil fără o cerere expresă din partea acestuia, caz în care se găseşte şi Pambac.

Reporter: Exportaţi? Unde şi cât din producţie merge la export?

Cătălin Grigoriu: Exportul Pambac se află, în acest moment, pe un trend crescător, însumând peste 2% din cifra de afaceri cu produsele preambalate. Ţările destinatare pentru exporturile Pambac se găsesc în Europa şi Africa.

Reporter: Cum apreciaţi piaţa pe care activaţi şi cum credeţi că va evolua până la finele anului?

Cătălin Grigoriu: Pieţele pe care activăm sunt pieţe ale produselor de bază, caracterizate printr-un puternic accent pe cerinţele de preţ şi promoţii. Pieţele naţionale de paste făinoase, făină şi mălai, în general, sunt dominate de 4-5 branduri naţionale şi de brandurile private, ale tuturor reţelelor de magazine internaţionale. Pe fiecare din aceste pieţe există, de asemenea, o multitudine de branduri locale cu cicluri de viaţă mici, cu distribuţie restrânsă la nivel local sau regional, poziţionate, în general, pe segmentele de preţ low şi low-end.

Pentru perioada următoare, credem că se va menţine tendinţa de creştere a produselor private label şi vracuri, în paralel cu dezvoltarea pieţelor de nişă, alcătuite din produse cu beneficii pentru sănătate, poziţionate pe segmentele de preţ premium şi upper mainstream.

Reporter: Vă mulţumim!