INSTITUŢIILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE AVERTIZEAZĂ: "Politica Agricolă Comună 2021-2027 se plasează într-un context dificil"

• Mihail Dumitru, Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Comisia Europeană: "O reducere a bugetului PAC era de aşteptat"

• Alexandru Potor, MADR: "România nu susţine ideea plafonării obligatorii a plăţilor către fermieri"

Politica Agricolă Comună (PAC) corespunzătoare viitorului cadru financiar multianual (2021-2027), aflat în dezbatere în acest moment, este un pachet ce implică un grad de dificultate destul de ridicat, având în vedere Brexitul (ieşirea Marii Britanii din UE), care se va produce anul viitor, precum şi problemele de la nivelul securităţii şi al apărării, a afirmat, vineri, în cadrul Dezbaterii "Viitorul agriculturii europene post 2020 - cum creştem noua generaţie de tineri fermieri", Mihail Dumitru, director general adjunct al Directoratului General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene.

Dezbaterea s-a concentrat în jurul a două teme: Politica Agricolă Comună (şi modul în care aceasta se va des-făşura în noul cadru financiar multianual) şi "Cum pregătim viitorele generaţii de tineri fermieri", respectiv cum conectăm educaţia agricolă la piaţă şi la tehnologiile moderne.

Potrivit domnului Dumitru, o reducere a bugetului PAC era de aşteptat, iar Comisia Europeană a venit cu o propunere care prevede atât unele tăieri, cât şi majorarea contribuţiilor statelor membre, cu scopul de a diminua efectele Brexitului.

Domnia sa a mai spus că aceste reduceri de fonduri reprezintă, pentru PAC, un procent de 5%, fapt ce are efect asupra ţărilor membre ale Uniunii Europene şi, implicit, a României.

Conform lui Mihail Dumitru, în perioada 2021-2027, bugetul total pentru PAC alocat ţării noastre este de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Domnia sa a mai precizat că în noua strategie există şi oportunitatea, sau posibilitatea, de a dezvolta programe operaţionale şi pentru alte domenii, nu doar pentru cele tradiţionale.

• Alexandru Potor: "Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună ne dorim să vedem câteva măsuri care să faciliteze interesul tinerilor pentru a lucra în agricultură şi în domeniile conexe, precum şi revitalizarea spaţiului rural"

Exercitarea preşedinţiei Româ-niei la Consiliul Uniunii Europene (n.r. în 2019) va fi într-un context destul de complicat, pe fondul Brexitului şi al discuţiilor aprinse dintre statele net-contributoare la bugetul UE şi cele net-beneficiare, aşa cum este şi ţara noastră, a afirmat, vineri, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Domnia sa a subliniat că ţara noas-tră va încerca să acţioneze ca un mediator în cadrul acestui proces, pentru a aduce un consens la nivelul statelor membre.

Alexandru Potor a declarat: "Pentru viitoarea Politică Agricolă Comună ne dorim să vedem câteva măsuri care să faciliteze interesul tinerilor pentru a lucra în agricultură şi în domeniile conexe, precum şi revitalizarea spaţiului rural".

Domnul Potor a mai spus că, în urma discuţiilor cu fermierii, Româ-nia nu susţine ideea plafonării obligatorii a plăţilor către aceştia, menţionând, în acelaşi timp, că scăderea drastică a finanţărilor rurale va accentua disparităţile dintre statele membre dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.

• Isabel Rauscher, ambasadorul Austriei la Bucureşti: "PAC post 2020 trebuie să asigure mecanisme de sprijin pentru fermieri"

Zonele rurale sunt vitale pentru viitorul UE, iar agricultura are o importanţă strategică pentru Uniune, a afirmat, vineri, Isabel Rauscher, ambasador al Austriei la Bucureşti, care a transmis mesajul consilierului principal al Cancelarului Federal Sebastian Kurz, Andrä Rupprechter.

Domnia sa a amintit că agricultura, sprijinită de PAC, aduce beneficii comunităţilor rurale, astfel încât Europa să devină un lider mondial în domeniu, subliniind că o Politică Agricolă Comună complet integrată este indispensabilă pentru succesul întregului program european.

Plăţile directe rămân un element esenţial, deoarece fermierii trebuie sprijiniţi în a fi eficienţi, iar PAC post 2020 trebuie să asigure mecanisme de sprijin pentru aceştia, a menţionat ambasadorul Austriei în România.

• Crenguţa Bărbosu, World Vision: "97% dintre fermierii din România nu au pregătire în domeniu"

Mediul rural concentrează 18% dintre tinerii din ţara noastră care nu au niciun fel de activitate (nu învaţă şi nu merg la serviciu), a precizat, vineri, Crenguţa Bărbosu, reprezentant al Fundaţiei World Vision.

Domnia sa a declarat: "Agricultura românească este bipolară. Avem ferme foarte mici sau de foarte mari dimensiuni, dar ne lipsesc cele de mărime mijlocie, foarte răspândite la nivelul UE, fiind vitale pentru agricultura europeană".

Conform doamnei Bărbosu, 97% dintre fermierii din România nu au pregătire în acest domeniu, fiind necesară profesionalizarea acestuia.

Multe dintre liceele agricole de la noi din ţară au fost desfiinţate, iar cele care încă mai funcţionează au probeleme în a atrage elevii, agricultura nefiind un domeniu de interes pentru tineri, a mai spus reprezentanta World Vision.