INTERVIU CU DORU GHEORGHIU, DIRECTOR EXECUTIV AL PATRONATULUI ORGANIZATORILOR DE PARIURI DIN ROMÂNIA (ROMANIAN BOOKMAKERS) Marjă de profit 9%, în afacerea caselor de pariuri

Reporter: Cât de extinsă ar putea fi dependenţa printre cei care pariază constant?

Doru Gheorghiu: Dacă prin extinsă înţelegem cât de gravă este această problemă, trebuie spus că jocul compulsiv este identificat de specialiştii psihologi nu după demersul de a juca în mod constant. Sunt mulţi oameni care pariază zilnic, dar care păstrează jocul în limitele divertismentului, respectiv pariază cât îşi permit, fără a fi afectaţi din punct de vedere financiar şi doar cu intenţia de a se distra. Un indice comportamental cu privire la adicţie devine însă faptul că aduci în joc sume mai mari decât îţi permiţi să pierzi, precum şi alte acţiuni care arată că respectivul a depăşit linia, cum ar fi să ascunzi apropiaţilor că joci sau să începi să te împrumuţi ca să joci.

Ce este foarte important apoi este înlăturarea confuziei care se face în spaţiul social românesc cum că a manifesta adicţie faţă de jocurile de noroc este tot una cu dependenţa de droguri sau alcool. În timp ce ultimele sunt dependenţe cu statut de cauză, care generează în lanţ alte probleme pentru individ, adicţia de jocuri de noroc este, de fapt, un efect. Un efect al altor probleme pe care persoana care o manifestă le are în cotidianul său: diverse carenţe emoţionale, tulburări de auto-control, lipsa unor reuşite profesionale sau concurenţa socială greşit interpretată pe plan financiar, lipsa unor relaţii amoroase sau existenţa unora disfuncţionale. În astfel de situaţii, individul poate interpreta jocul ca pe un refugiu şi momentul câştigului ca pe o victorie compensatorie. Starea de spirit de după victoriile de la joc trece însă foarte rapid, reinstalandu-se şi mai pronunţat nevoia acută a unei alte reuşite. De aceea, psihologii specializaţi ajung să trateze, de fapt, o altfel de problemă, nu adicţia de joc în sine.

Reporter: Ce iniţiative vizând conştientizarea, atenuarea sau tratarea acestei dependenţe a luat asociaţia bookmakerilor până în prezent? Dacă a luat...

Doru Gheorghiu: Romanian Bookmakers - Patronatul Organizatorilor de Pariuri din România nu doar că s-a adresat adicţiei de jocuri de noroc! Este chiar în, să spunem, linia întâi a acestui efort, alături de Asociaţia Organizatorilor de Sloturi, Romslot. Împreună derulăm programul "Joc Responsabil", care este în mod detaşat demersul de acest gen cu cea mai mare anvergură din România şi unul dintre cele mai importante programe de profil din Europa de Est. "Joc Responsabil" înseamnă 4 cabinete în Bucureşti, Cluj şi Iaşi, cu o echipa de psihologi specializaţi în tratarea problemelor de joc, căreia, din 2014, i s-a alăturat şi reputatul dr. psiholog şi psihiatru Cristian Andrei, din postura de consilier. Apoi, "Joc Responsabil" propune o platformă online pe care jucătorul care estimează despre sine că ar avea o problema se poate confrunta cu un chestionar de auto-evaluare şi apoi, dacă este cazul, poate contacta imediat un psiholog prin poşta electronică sau la linia telefonică gratuită 0800 800 099.

Reporter: Ce asigurări împotriva riscului de faliment a unor case de pariuri există? De exemplu, pe piaţa de capital există un fond de compensare a investitorilor, pe piaţa bancară există un fond de garantare, etc.

Doru Gheorghiu: Nu se impune o astfel de asigurare pentru operatorii de pariuri sportive, deoarece plata câştigurilor se produce aproape instant. Câştigătorul îşi încasează premiul adesea în aceeaşi zi în care biletul a devenit câştigător sau a doua zi. Prin urmare, riscul neacoperirii plăţii câştigurilor este insignifiant. Au fost însă companii care au studiat totuşi această posibilitate, dar condiţiile oferite de asigurători nu au fost unele avantajoase.

Reporter: Consideraţi că modul de impozitare a câştigurilor din prezent poate fi discriminatoriu? (dobânzile sunt taxate cu 16%, dividendele cu 5% dar impozitul pe câştigurile pariorilor cu 1-25%). N-ar fi mai utilă o egalizare?

Doru Gheorghiu: Jocurile de noroc reprezintă un domeniu cu multe specificităţi. Are nevoie, prin urmare, de reglementări legislative specifice. Considerăm că, în acest moment, piaţa aceasta este bine şi realist legiferată, inclusiv din perspectiva acestei impozitări în funcţie de cuantumul câştigului pentru practicanţii de jocuri de noroc. Evaluând nivelul taxelor colectate în acest mod, apreciem că este unul just.

Reporter: Cum se explică proliferarea agenţiilor de pariuri din ultimii ani? Fiscalitate prietenoasă, sărăcie în creştere sau nevoie tot mai mare de confirmare (un pariu câştigător denotă "competenţă")?

Doru Gheorghiu: Fiscalitatea nu este în nicun caz "prietenoasă". Nivelul impozitelor şi taxelor pentru domeniul jocurilor de noroc este sensibil peste cele practicate în alte sectoare de afaceri şi îşi găseşte corespondenţă într-o colectare considerabilă pentru buget. O cauză pentru ceea ce numiţi "proliferare" ar fi aceea că pur şi simplu multe alte domenii de retail sau servicii nu merg în acest moment în România! Consecinţa directă este aceea că nu se instituie o concurenţă sănătoasă la ocuparea spaţiilor comerciale disponibile. Atunci remarci doar ce îţi sare în ochi şi faci amar glume cu agenţii de pariuri, farmacii sau un anume lanţ de retail belgian. E tentant acest reflex! Faceţi însă şi un exerciţiu în celălalt sens: număraţi spaţiile comerciale neocupate, oferite închirierii sau vânzării. Veţi vedea câte sunt, ceea ce denotă că activitatea de comerţ în România suferă din varii motive. De pildă, pe Calea Victoriei, zona dinspre Universitate, sunt puzderie. Eu cred că e nepermis ca acelea să fie neocupate, considerând zona.

Prin efect de domino, dacă avem multe spaţii comerciale, avem multe alternative la chirii accesibile. Astfel, un manager al unei afaceri cu jocuri de noroc ajunge logic la decizia extinderii, cu atât mai mult dacă vorbim de pariuri, acolo unde profitul per agenţie nu este spectaculos, astfel că afacerea este mai rentabilă dacă operează în mai multe puncte de lucru. Afacerea cu pariuri nu este spectaculos de profitabilă, aşa cum se afirmă uneori, ci doar undeva la 9% profit, deci comparabil cu marele retail. Este îndeajuns să fie cu o idee mai profitabilă decât alte domenii şi mai ales mai sigură încât să fie pretabilă la a fi extinsă. Apoi, mai există şi explicaţia că mulţi operatori acordă francize sau asocieri, astfel că un întreprinzător cu un spaţiu comercial are şi această alternativă în paleta de decizii de luat atunci când pregăteşte un demers antreprenorial. Are de ales între a avea, să spunem, o băcănie (constată că are un supermarket aproape), o cizmărie (n-ar avea prea multe comenzi pentru că noua generaţie nu-şi mai repară încălţările, ci cumpără altele), orice altă activitate putem gândi ori o agenţie de pariuri. Evaluând ameninţările în contextul economic românesc de azi, ultima va fi pentru mulţi decizia finală. De pildă, primim frecvent solicitări de asocieri cu companiile pe care le reprezentăm din partea proprietarilor de spaţii. Mai degrabă aceştia iniţiază asocierea decât operatorul în sine.

Vorbim deci doar de logice pârghii ale economiei de piaţă. Se întâmplă doar că jocurile de noroc să reprezinte un domeniu care, stradal se exprimă mai strident, astfel că aceste locaţii nu au cum să nu sară în ochii trecătorului. Repet însă provocarea: număraţi spaţiile comerciale neocupate, pe care nu le remarci de obicei, în paralel cu cele în care sunt agenţii de pariuri. Veţi avea o surpriză!