Investiţia "Nokia" de la Cluj, în impas?

• Preşedintele PSE solicită UE să nu permită deschiderea unei fabrici a Nokia în România

Preşedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz, a cerut ieri Uniunii Europene să nu permită deschiderea în România a unei fabrici a companiei Nokia, într-o intervenţie avută în plenul sesiunii PE, dedicată prezentării priorităţilor preşedinţiei slovene a Uniunii Europene. "Nokia încearcă să închidă o fabrică în Germania şi să deschidă o alta în România cu sprijinul financiar al UE. Rog să se verifice acest lucru şi, dacă este adevărat, să nu se permită acest lucru", a cerut Schultz, apreciind că, în cazul în care acest lucru s-ar întâmpla, imaginea Uniunii Europene ar avea de suferit.

Grupul finlandez Nokia, cel mai mare producător mondial de telefoane mobile, a anunţat marţi că intenţionează să-şi închidă uzina pe care o are la Bochum, nord-vestul Germaniei, până la mijlocul lui 2008, ceea ce ar conduce la concedierea a 2.300 de angajaţi. Nokia a mai anunţat că intenţionează să-şi mute producţia la alte uzine, în principal la cea din România, care ar urma să demareze activitatea în primul trimestru al acestui an. "Principalul motiv este faptul că uzina de la Bochum pur şi simplu nu este competitivă. Germania este o ţară scumpă, costurile de producţie şi costurile salariale sunt mari şi pe termen lung nu putem să continuăm activitatea la această uzină" a declarat purtătoarea de cuvânt de la Nokia, Arja Suominen, precizând că procesul de selecţie a personalului a şi început în România.

Sorin Frunzăverde: "Declaraţia preşedintelui Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz este exagerată şi inoportună"

"Declaraţia preşedintelui Grupului Socialist din Parlamentul European, Martin Schultz este exagerată şi inoportună", consideră Sorin Frunzăverde, şeful delegaţiei României în PPE-DE, cel mai numeros Grup politic din Parlamentul European. Domnia sa a adăugat: "Declaraţia domnului Martin Schultz se referă practic la o delocalizare a investiţiilor din Germania în România. Numai că abordarea dumnealui este greşită, pentru că nu putem vorbi de o delocalizare a investiţiilor în condiţiile în care sunt implicate două state membre ale Uniunii Europene. Deci practic, resursele europene nu se pierd, ci doar sunt transferate într-un alt stat membru. Acelaşi lucru, s-a întâmplat şi atunci când compania a decis să se dezvolte într-un alt stat membru, respectiv Germania şi nu a investit în continuare în Finlanda. Prin extinderea Uniunii Europene, Germania şi-a mărit rata exporturilor către statele în curs de aderare sau noilor state membre, iar veniturile încasate au generat automat noi locuri de muncă pentru cetăţenii germani. Aşa că declaraţia domnului Schultz poate fi considerată nepotrivită".