Actualizare 17:14 MFE: "IPP dezinformează şi manipulează"
• MFE: "O parte din programe au fost transmise CE informal"
Ministerul Fondurilor Europene (MFE) respinge afirmaţiile legate de "existenţa oricărui risc de întârziere de atragere a fondurilor alocate pentru perioada 2014 - 2020, precum şi a existenţei unui risc de neadoptare a Programelor Operaţionale de către Comisia Europeană", arată un comunicat remis redacţiei.
"Institutul pentru Politici Publice (IPP) continuă seria de dezinformări şi manipulări pe tema atragerii fondurilor europene alocate României pentru perioada de programare 2014 - 2020. Vă reamintim că, în ianuarie 2014, IPP lansa acuzaţii cu privire la < incapacitatea României de a pregăti un Acord de Parteneriat competent >, apreciind faptul < că actualul Guvern a greşit tactic în maniera în care a purtat corespondenţe cu reprezentanţii Comisiei, prezentându-i acesteia prea multe variante, insuficient de bine pregătite, având capitole nearmonizate suficient pentru a arăta o viziune coerentă asupra obiectivelor de dezvoltare ale României la care urmau să contribuie şi fondurile europene >.
Afirmaţiile Institutului pentru Politici Publice au fost radical contrazise de însăşi starea de fapt. Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat în luna august a.c., România fiind cel de-al 11-lea stat din UE care a obţinut aprobarea pe acest document.
Comentând Acordul de Parteneriat 2014 - 2020 cu România, Comisarul European pentru Politică Regională de la acea vreme, Johannes Hahn, a catalogat Acordul de Parteneriat ca: < un plan de investiţii strategic, vital, care aşează România pe calea creării de locuri de muncă şi a creşterii economice în următorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene şi a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE - investiţiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune - care să vizeze în mod preponderent economia reală, creşterea economică sustenabilă şi investiţiile în oameni. Însă obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicaţi să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce priveşte investiţiile realizate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014 - 2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament din partea tuturor părţilor implicate >.
Ministerul Fondurilor Europene a subliniat de nenumărate ori că obţinerea aprobării Acordului de Parteneriat a reprezentat un proces de negociere. Şi procesul de definitivare a programelor operaţionale pentru perioada 2014 - 2020 reprezintă tot un proces de negociere. Autorităţile române au trimis Comisiei Europene primele versiuni ale programelor încă din lunile iulie/august a.c., iar Comisia a transmis comentariile pe marginea acestora la finalul lunii octombrie a.c.
În prezent, din cele aproximativ 370 de programe operaţionale prin care cele 28 de state membre UE vor atrage fondurile UE alocate pentru perioada de programare 2014 - 2020, Comisia a aprobat doar 34 de programe operaţionale. Dacă IPP ar dori să informeze corect publicul ar trebui să prezinte stadiul negocierilor pentru obţinerea aprobării programelor operaţionale la nivelul tuturor statelor membre.
Ministerul Fondurilor Europene reiterează că primele apeluri de propuneri de proiecte pentru contractarea de fonduri UE 2014 - 2020 vor fi lansate în acest an, aşa cum a declarat în mai multe rânduri ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Ministerul Fondurilor Europene este pe deplin angajat în acest proces de negociere şi, deşi a primit comentariile formale ale Comisiei la sfârşitul lunii octombrie, a transmis informal Comisiei versiunile actualizate ale programelor precum şi reacţia la comentariile Comisiei care în opinia autorităţilor române nu necesită modificarea programelor.
În prezent, două programe - Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate şi Programul Operaţional Asistenţă Tehnică -, sunt deja pe circuitul oficial de aprobare al Comisiei Europene, urmând ca deciziile de aprobare să fie emise până la mijlocul lunii decembrie 2014.
Programul Operaţional Competitivitate a fost revizuit şi a fost transmis informal către Comisia Europeană la sfârşitul acestei săptâmâni, urmând ca în perioada imediat următoare acest document să fie încărcat în sistemul informatic de comunicare cu CE - Structural Funds Communication (SFC).
În ceea ce priveşte Programul Operaţional Capital Uman, acesta a fost de asemenea trimis informal Comisiei, iar MFE aşteaptă opinia informală a CE pe marginea acestui document. Şi acest program urmează să fie trimis oficial Comisiei, prin sistemul informatic de comunicare, până la sfârşitul acestei luni.
Programul Operaţional Infrastructură Mare a fost trimis formal Comisiei în data de 15 octombrie a.c., iar la sfârşitul acestei săptămâni au avut loc discuţii informale pe marginea acestui program.
Astfel, după cum se poate constata, în mai puţin de o lună de la primirea comentariilor Comisiei, MFE a întreprins toate demersurile pentru accelerarea procedurilor de adoptare pentru a se asigura că cele mai multe programe operaţionale vor fi gata de adoptare până la sfârşitul acestui an.
Ministerul Fondurilor Europene subliniează că în cazul în care Institutul pentru Politici Publice ar fi fost interesat în mod real de stadiul programelor ar fi putut adresa MFE această întrebare. Astfel, IPP ar fi primit informaţii corecte, aşa cum Ministerul Fondurilor Europene a răspuns în trecut oricăror întrebări şi invitaţii la dezbatere publică primite din partea de acestei organizaţii.
În ciuda faptului că se erijează într-o organizaţie neguvernamentală care militează pentru creşterea calităţii proceselor de elaborare a politicilor publice în România, IPP demonstrează exact contrariul: înlocuieşte dialogul constructiv cu acuzaţii şi cu interpretări incomplete şi eronate, cu unicul scop de sabota eforturile constructive. Toate acestea demonstrează nu doar intenţia negativă a IPP, ci chiar necunoaşterea procesului real de negociere existent între reprezentanţii autorităţilor române şi Comisia Europeană", arată comunicatul.
----------
Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Guvernului şi partidelor de la Guvernare să treacă de şocul pierderii alegerilor prezidenţiale de către candidatul pe care l-au susţinut şi să îşi îndrepte toată atenţia spre îmbunătăţirea şi finalizarea celor 8 Programe Operaţionale care vor aduce în România 30,7 miliarde euro, reprezentând fondurile europene structurale şi de investiţii aferente exerciţiului financiar 2014 - 2020, arată un comunicat remis azi redacţiei.
"Cerem tuturor partidelor să se implice pe finalul acestui an într-un efort naţional de a finaliza Programele Operaţionale (PO) pentru ca România să beneficieze de fondurile europene 2014 -2020 cât mai curând. Toate elementele obiective, inclusiv multitudinea de observaţii din partea Comisiei pe versiunile PO prezentate de România indică riscul ratării, în curând, a unui întreg an la finanţare pentru România şi, în acest context, ne surprind declaraţiile Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici cum că se vor lansa, până la finalul acestui an, primele apeluri de proiecte aferente 2014 - 2020. Este datoria Ministerului Fondurilor Europene să informeze societatea românească despre stadiul negocierilor cu reprezentanţii Comisiei asumându-şi pe baza de argumente, ci nu pe bază de discursuri politice, calendarul în continuare până la adoptarea PO şi lansarea primelor cereri de proiecte", mai arată sursa citată.
Potrivit IPP, Comisia Europeană este în continuare nemulţumită de conţinutul Programelor Operaţionale transmise de România în vara acestui an.
"Numai pe Programul Operaţional Regional (POR) Comisia a transmis Guvernului o listă de 447 de observaţii/comentarii (cuprinse într-o scrisoare de 62 de pagini) iar reprezentanţii Institutului pentru Politici Publice (IPP), care au văzut recent la Bruxelles comentariile Comisiei asupra Programelor, atrag atenţia asupra riscului ca Programele Operaţionale să nu fie nici de departe pregătite pentru adoptare, aşa cum declara recent Ministrul Eugen Teodorovici. În condiţiile schimbării componenţei Comisiei în urma alegerilor europarlamentare 2014, stabilirea unui nou circuit intern de adoptare a documentelor va duce România în situaţia ca abia după jumătatea anului 2015 să aibă aceste Programe Operaţionale adoptate şi abia ulterior va putea lansare primele cereri de proiecte", mai notează comunicatul.
Institutul scrie că principalele nemulţumiri ale Comisiei (comune Programului Operaţional Capital Uman şi Programului Operaţional Regional) sunt legate de: abordarea încă incompletă, din partea Guvernului român, a nevoilor grupurilor vulnerabile. "Nu sunt abordate toate grupurile cu măsuri specifice (de exemplu, în ceea ce priveşte procesul de dezinstituţionalizare şi sprijiniea grupurilor vulnerabile să ducă o viaţă normală în comunitate, sunt identificaţi ca beneficiari doar bătrânii, în timp ce cele peste 17.000 de persoane cu dizabilităţi despre ale căror condiţii de viaţă presa şi ONG-urile au arătat imagini cutremurătoare, nu apar ca şi grup-ţintă distinct)", arată comunicarea.
De asemenea, Comisia mai este nemulţumită de avansarea unor concepte/scheme de finanţare: "Guvernul a propus finanţarea majorităţii programelor pentru grupuri vulnerabile, inclusiv romi, printr-o schemă de finanţare aparent orientată spre comunităţile locale - dezvoltare locală bazată pe comunitate, CLLD, fără să fie capabil să explice în concret cum anume va funcţiona acest mecanism de finanţare în condiţiile unei capacităţi reduse la nivel local de a adresa problemele comunităţilor vulnerabile. La nivel general este apreciat angajamentul autorităţilor române de a lucra în comun pe acest domeniu, dar există deopotrivă şi rezerve privind capacitatea noastră de a operaţionaliza conceptele complexe enunţate în variantele Programelor Operaţionale".
"În comentariile Comisiei apare frecvent referirea la incapacitatea României de a fi asimilat lecţiile necesare după perioada 2007 - 2013, lucru evident din moment ce actualele versiuni ale Programelor Operaţionale nu argumentează de ce este importantă continuarea unor investiţii (ex: finanţarea polilor de creştere), nu concentrează investiţiile în anumite zone - deşi aceasta a fost o cerere expresă sau nu explică, în mod clar, cum anume va îndeplini condiţionalităţile ex-ante (ex: adoptarea strategiilor sectoriale - reducerea sărăciei, asistenţă socială, în continuare întarziate) până la 31 decembrie 2016, în caz contrar fiind suspendată finanţarea. Guvernul trebuie să urgenteze adoptarea Bugetului României din care să rezultate sumele prevăzute pentru proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile din alocarea aferentă perioadei 2014 - 2020, făcând astfel dovada că vrea cu adevărat să evite blocajele generate în actualul exerciţiu financiar de faptul că nu deconta, din bugetul naţional, cheltuielile eligibile ale beneficiarilor până nu primea banii de la Comisie", potrivit IPP.