IPP solicită Finanţelor să realizeze o strategie anti-fraudă pentru fondurile europene

Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Ministerului Finanţelor Publice (MFP) să îşi asume coordonarea unei politici naţionale coerente în materia controlului financiar preventiv al fondurilor publice, inclusiv al fondurilor europene.

"Atât sistemul de control administrativ cât şi cel penal funcţionează în România, dar prevenţia este în continuare prioritară ca să nu mai discutăm doar de condamnări (n.n. în dosare de fraudă cu fonduri europene)", a declarat Claudiu Dumitrescu, Procuror Şef în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Seminarul Internaţional Sisteme eficiente de control pentru prevenirea fraudei cu fonduri structurale şi de investiţii în noile state membre, organizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) la Bucureşti, în perioada 13 - 14 mai a.c. Afirmaţia Procurorului Şef sintetiza opiniile mai multor reprezentanţi ai instituţiilor cu atribuţii de control (atât administrativ, cât şi judiciar) care au admis necesitatea consolidării capacităţii de prevenţie la nivelul întregului sistem de management al fondurilor publice naţionale şi europene. Între achiziţiile realizate cu bani de la bugetul naţional şi cele cuprinse în proiectele cu finanţare din fonduri europene există diferenţe importante de abordare, ceea ce arată că România nu are o politică naţională corerentă în materia controlului financiar cu rol preventiv, potrivit IPP.

Institutul arată că peste 180 de participanţi din toată ţara reprezentând Autorităţile de Management, Agenţiile pentru Dezvoltare Regională, Organismele Intermediare, primăriile municipiilor reşedinţă de judeţ şi consiliile judeţene, structurile teritoriale ale DNA, Oficiile regionale ale Autorităţii de Audit, reprezentanţi din conducerea Departamentului pentru Lupta Antifraudă, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice au participat în zilele de 13 şi 14 mai a.c., la Bucureşti, la dezbaterile prilejuite de Seminarul internaţional organizat de IPP şi co-finanţat de OLAF prin Programul Hercule. La discuţii a fost prezent inclusiv Şeful Departamentului de Prevenţie a Fraudelor, domnul Tamas Ivan Kovacs, (Head of Sector - OLAF) dar şi reprezentanţi ai structurilor de control anti-fraudă asupra fondurilor europene din Croaţia şi Bulgaria, ambele autorităţi explicând preocuparea de a dezvolta capacitatea naţională pentru identificarea timpurie şi prevenirea fraudelor.

IPP consideră, alături de mulţi dintre cei implicaţi în control şi investigarea fraudelor, că situaţia actuală nu se poate îmbunătăţi fără consolidarea sistemului de prevenţie prin întărirea controlului financiar intern, a controlului financiar preventiv şi prin creşterea capacităţii tuturor instituţiilor care efectuează controale administrative (Autoritatea de Management, organisme intermediare etc.) de a detecta potenţialul de fraudă şi de a îndruma beneficiarii înspre evitarea acestor situaţii, concomitent cu identificarea corectă a suspiciunilor de fraudă (şi nu să genereze o inflaţie de situaţii reclamate ca potenţiale fraude care ulterior nu sunt probate corespunzător). "Instituţiile statului trebuie să concure la un sistem care să contribuie la dezvoltarea capacităţii interne de management performant al fondurilor europene, la absorbţia fondurilor europene - dar nu ca un scop în sine, ci ca mijloc pentru creşterea investiţiilor şi implicit a nivelului de trai din comunităţile din România. Ţinta României ar trebui să fie în continuare aceea de a face toate eforturile - atât la nivelul instituţiilor implicate în management şi control de prim nivel asupra fondurilor europene, cât şi la nivelul beneficiarilor - de a preveni frauda, nu de a căuta să raportăm cât mai multe sesizări de fraudă către organele de control penale, respectiv către OLAF", arată IPP, într-un comunicat.

Potrivit acestuia, o serie de aspecte care au generat nereguli în actualul exerciţiu financiar au ţinut chiar de maniera lipsită de predictibilitate în care au fost concepute regulile de accesare a fondurilor europene (ex: sistemul "primul venit, primul servit" sau numărul foarte mare de instrucţiuni emise de unele dintre Autorităţile de Management). Creşterea transparenţei pe tot lanţul, de la selectarea la impletarea proiectelor şi atingerea rezultatelor trebuie substanţial îmbuntăţită, în prezent, publicul larg fiind alimentat exclusiv cu cifre statistice generale privind gradul de absorbţie.

Instituţia cea mai potrivită pentru a declanşa discuţiile interministeriale dar şi cu societatea civilă privind elaborarea unei strategii de consolidare a controlului financiar preventiv în materia fondurilor europene, cu scopul explicit de a preveni incidenţa neregulilor şi a fraudelor în actualul exerciţiu financiar, este chiar Ministerul Finanţelor Publice, consideră Directorul de programe IPP - Elena Tudose. Ca o coincidenţă, acest minister este sub conducerea fostului şef al fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici. De aceea IPP cheamă Ministerul Finanţelor Publice să declanşeze un proces de consultare publică pentru realizarea acesteia. Această direcţie strategică ar trebui să fie cuprinsă, de asemenea, în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA). IPP subliniază că SNA nu conţine nici măcar o măsură specifică la fraudarea fondurilor europene.

În exerciţiul financiar 2007 - 2013 în România s-au aplicat corecţii financiare în valoare totală, la finalul anului 2014, de peste 230 milioane de euro, ţara noastră ocupând locul al doilea ca număr de suspiciuni de fraudă transmise către Comisia Europeană, arată cea mai recentă analiză a IPP.