Reporter: În primul rând, cum evoluează segmentul în care activaţi?
Jean Istasse: Segmentul în care "Sodexo" activează este direct conectat cu politica statului de a sprijini angajatorii să aibă mai multă grijă de propriii angajaţi, să utilizeze metode pentru motivarea acestora. Acest domeniu este unul foarte reglementat şi este bazat pe oferirea de facilităţi fiscale pentru angajatorii care folosesc sistemul de tichete. Tichetele de masă, spre exemplu, reprezintă un sistem oferit angajatorilor în peste 40 de ţări din lume unde statul oferă facilităţi fiscale angajatorilor care acoperă masa de prânz a angajaţilor. În România, un aspect important în acest moment este reprezentat de valoarea pe zi a unui tichet de masă, care este de 9 lei şi care nu mai poate acoperi prânzul unui angajat.
Reporter: Cum a fost influenţată piaţa tichetelor de masă în anii de criză?
Jean Istasse: Perioada de criză a provocat o scădere a comenzilor de tichete de masă, pe fondul dispariţiei de pe piaţă a multor companii.
Totuşi, în ciuda acestui aspect, tichetele de masă continuă să reprezinte un beneficiu atractiv pentru toa-te categoriile de companii, numărându-se printre cele mai utilizate instrumente pentru motivarea angajaţilor din România.
Reporter: Ce perspective are această piaţă?
Jean Istasse: Piaţa tichetelor are perspective de dezvoltare, datorită faptului că se adresează unor nevoi specifice ale angajatorilor şi pentru că a dovedit în decursul anilor eficienţa şi impactul deosebit asupra performanţei. Desigur că nu ne mai aşteptăm la creşteri majore ca în primii ani de lansare a sistemului, deoa-rece piaţa a atins un anumit grad de maturitate şi, în plus, prog-noza economică nu este pozitivă.
Reporter: Care dintre tichete înregistrează cea mai mare cerere?
Jean Istasse: Cele mai utilizate tichete sunt tichetele de masă, aproximativ 80% dintre companiile care folosesc sistemele de tichete oferind tichete de masă propriilor angajaţi. Acestea sunt urmate de tichetele cadou, tichetele de vacanţă şi tichetele de creşă. Raportul este unul normal, având în vedere că tichetele de masă se adresează unei nevoi de bază a angajaţilor, şi anume aceea de mânca la prânz.
Reporter: Câte companii de profil activează în ţara noastră?
Jean Istasse: În prezent există şase societăţi care activează pe piaţă. Domeniul tichetelor este unul foarte bine reglementat şi supravegheat, datorită responsabilităţii pe care operatorii o au în administrarea aces-tui sistem. Există reguli specifice privind siguranţa procesului de emitere, distribuţie şi rambursare a tichetelor, soliditatea financiară şi alte garanţii pe care operatorii trebuie să le ofere.
Reporter: Trecând la compania pe care o reprezentaţi, câte tipuri de bonuri oferiţi?
Jean Istasse: "Sodexo Soluţii pentru Motivare" oferă în România următoarele categorii de tichete: tichete de masă, tichete cadou, tichete de vacanţă, tichete de creşă şi tichete sociale. Aceste servicii reprezintă metode care pot fi utilizate de către directorii generali, directorii de resurse umane şi directorii financiari pentru a crea şi implementa politici de motivare a angajaţilor.
În plus, în România, "Sodexo" a dezvoltat şi o serie de instrumente adresate directorilor de vânzări şi de marketing pentru a le putea utiliza în motivarea partenerilor de afaceri, dealer-ilor şi tuturor actorilor care îi sprijină în activitatea externă de vânzare. În foarte multe ţări, compania noastră administrează importante programe sociale cum ar fi tichetul de training, în Belgia (menit să sprijine angajatorii să îşi instruiască angajaţii), tichetele pentru servicii la domiciliu, în Belgia şi Franţa (menite să susţină angajaţii cu serviciile la domiciliu de genul curăţeniei) etc. Statele au ales să utilizeze sistemele administrate prin intermediul tichetelor, deoarece aveau nevoie de un sistem clar şi transparent, care să demonstreze că alocările de la buget sunt folosite integral conform scopului pentru care au fost alocate iniţial. De tichete beneficiază angajaţii cu contract de muncă.
Reporter: Ce proiecte aveţi pentru viitor?
Jean Istasse: În Europa, sistemele pe care noi le administrăm au fost sprijinite în foarte multe ţări, începând cu anii "60. În toată acestă perioadă, guvernele, indiferent de orientarea lor politică, au sprijinit aceste sisteme, în principal datorită eficienţei şi transparenţei. Prin urmare, suntem optimişti cu privire la viitoarele activităţi pe care le vom dezvolta, deoarece tendinţele globale în Europa sunt orientate către transparenţa şi utilizarea eficientă a resurselor.
Reporter: Ce cotă de piaţă are compania?
Jean Istasse: Cota de piaţă a companiei "Sodexo" este, potrivit estimărilor noastre, în jur de 35%.
Reporter: Mai permite piaţa înfiinţarea altor firme de acest gen?
Jean Istasse: Piaţa tichetelor de masă este o piaţă deschisă şi orice companie poate intra oricând, atât timp cât respectă reglementările legale în vigoare. Ca în orice piaţă, o companie trebuie să ofere un raport foarte bun calitate-preţ pentru a reuşi, deoarece piaţa tichetelor este deja foarte competitivă cu privire la aceste două aspecte.
Reporter: Vă rog să ne prezentaţi avantajele pe care le au atât angajaţii, cât şi angajatorii, dar şi statul, prin utilizarea tichetelor?
Jean Istasse: În cazul angajaţilor, pentru sumele primite prin tichete de masă, aceştia sunt s-cutiţi de plata taxelor salariale, plătind doar impozitul pe venit în cotă de 16%. Puterea de cumpărare a unui angajat creşte cu 54% pentru sumele primite în tichete de masă comparativ cu acelaşi venit net obţinut sub formă de salarii.
La rândul lor, angajatorii, prin utilizarea tichetelor de masă, îşi pot recompensa angajaţii fără să plăteas-că contribuţii sociale. Acest fapt conduce la o dublă economie, şi anume cu un cost mai mic legat de venitul brut acordat angajatului la acelaşi venit net încasat şi, de asemenea, prin neaplicarea contribuţiilor sociale datorate de angajator. Cota totală a contribuţiilor sociale datorată de o companie pentru veniturile acordate salariaţilor lor este de aproximativ 29%.
Toate tranzacţiile în cadrul sistemelor de tichete se fac exclusiv prin intermediul conturilor bancare, lucru care încurajează trasparenţa tranzacţiilor realizate de toţi participanţii la sistem şi funcţionarea lor legală. Conform Studiului "Impactul economic şi financiar al tichetelor de masă în România" rea-lizat de Institutul de Economie Naţională al Academiei Române, statul beneficiază din sistemul de tichete de masă de venituri la bugetul de stat, după cum urmează: 257 milioane euro reprezentând TVA colectată de la comercianţi, impozit pe profit şi contribuţii sociale plătite pentru locurile de muncă susţinute de sistem şi 150 miloane euro anual către bugetul de stat, provenite din impozitul pe venit de 16% plătit de beneficiari aferent sumelor primite sub formă de tichete de masă. În concluzie, avantajul utilizării de tichete de masă pentru statul român îl constituie, în primul rând, aplicarea unui sis-tem transparent şi reglementat, care ajută la recompensarea muncii angajaţilor şi la creşterea consumului local.
Reporter: Cum ne situăm faţă de celelalte ţări europene, în acest domeniu?
Jean Istasse: Nu există diferenţe majore faţă de celelalte ţări, Româ-nia fiind aliniată cu ceea ce există în alte ţări în ceea ce priveşte, spre exemplu, avantajele fiscale oferite tichetelelor de masă. Singura diferenţă este dată de faptul că în alte ţări cu un tichet se poate acoperi o masă de pranz, ceea ce în România nu este cazul, cu un tichet de masă de 9 lei pe zi.
Reporter: Mulţumesc!
1. fără titlu
(mesaj trimis de xx în data de 30.10.2012, 19:25)
scopul tichetului d emasa nu a fost sa acoipere o masa de oprinz.
nici diurna nu trebuie sa acopere.
Diurna ar trebui sa aopere diferenta de pret intre pachetul care lai lua zilnic la servci si pachetul care ti lai cumparacind esti in delegatie.
Asta cu tivhetele de masa e o afacre, in care cei care le tiparesc sunt snapani cu acte in regula. Au profit din tiparire si distribuire, si apoi iau comision pina la 5% din valorea tichetelor "rascumparate".
Pai ar putea si bancile sa emita carduri-de -masa si ra fi mai iefitne.