KLAUS IOHANNIS: "A început asaltul asupra justiţiei"

Actualizare 15:11 Iordache: Preşedintele este într-o disperată campanie electorală pentru octombrie 2019

Preşedintele Comisiei speciale privind legile justiţiei, Florin Iordache, a declarat, astăzi, că preşedintele Klaus Iohannis este "într-o disperată campanie electorală pentru octombrie 2019" şi că nu face altceva decât să-şi fidelizeze un anumit electorat.

"Cred că modul în care i s-a spus Curţii Constituţionale nu vă grăbiţi... Păi nu poate să ceară nimeni, nici Parlamentul, nici preşedintele, nici Guvernul să stabilească un calendar al CCR. Curtea Constituţională, în plenul său stabileşte şi calendarul, şi când discută, şi de la cine solicită puncte de vedere", a spus Iordache, referindu-se la declaraţia de astăzi a preşedintelui Iohannis.

Deputatul PSD a susţinut că CCR a spus că Legile 304 şi 317 sunt nişte legi bune, în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia.

"Atâta timp cât cele două legi, 304 şi 317, au trecut deja prin filtrul CCR şi CCR a spus da, sunt nişte legi bune, sunt nişte legi care sunt în concordanţă cu deciziile Comisiei de la Veneţia şi în consecinţă au fost trimise către promulgare preşedintelui, preşedintele nu face decât să-şi continue campania elctorală. Vedem că este într-o disperată campanie electorală pentru octombrie 2019 şi toate aceste eforturi pe care le face de la pupitrul prezidenţial nu face decât să-şi fidelizeze un anumit electorat", a afirmat Florin Iordache.

(M.D.)

------------

Actualizare 14:43 Ministrul Justiţiei aşteaptă motivarea sesizării depuse de Iohannis

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, astăzi, la finalul dezbaterilor generale privind modificarea Codurilor penale, că preşedintele are dreptul constituţional de a sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia pe modificările aduse legilor justiţiei şi că se aştepta la acest lucru, transmite News.ro.

Referitor la declaraţiile preşedintelui, Tudorel Toader a precizat: "Vă mărturisesc că le-am citit pe internet (declaraţiile lui Iohannis - n.r.). De foarte multe ori am spus şi repet următorul lucru: să ne cunoaştem, să ne respectăm limitele de competenţă legală şi constituţională. Faptul că preşedintele republicii vrea să sesizeze CCR, Comisia de la Veneţia intră în limitele de competenţă constituţională ale preşedintelui. Modul în care îşi exprimă public această competenţă depinde de fiecare preşedinte (...). Am văzut şi eu preocuparea dânsului, să nu zic îngrijorarea, că este un termen care a fost folosit de-a lungul timpului ca nu cumva din mers să se rescrie Constituţia. Categoric afirmaţia nu are nicio acoperire".

Totodată, oficialul a reamintit recentele decizii ale CCR: "Am văzut afirmaţia potrivit căreia pe legile justiţiei au fost necesare trei decizii ale CCR. Este firesc, dacă ai trei legi, fiecare lege este criticată şi Curtea se pronunţă de fiecare dată când este sesizată. (...) Curtea a admis în total 22 de soluţii legislative din totalul celor trei legi de sute de articole. Multe dintre cele admise ca neconstituţionale sunt de necorelare legislativă şi nu pe fond a reglementării contrare a Constituţiei".

În cele din urmă, ministrul s-a arătat surprins de preocuparea manifestată de Klaus Iohannis vis-a-vis de Legile Justiţiei: "Am observat că a exprimat preocupare pentru faptul că prin legile cele trei ale justiţiei au fost consacrate instituţii noi. Sigur făcea referire la acea secţie specială de anchetare a eventualelor fapte care pot fi comise de către magistraţi. Aici critica m-a surprins pentru că indirect critică decizia CCR (...) care a consacrat constituţionalitatea respectivei soluţii legislative. Prin urmare, are competenţa constituţională să sesizeze CCR. Pentru mine era previzibil faptul că o va sesiza, rămâne să motiveze.

-------------

Actualizare 14:28 Augustin Zegrean consideră că sesizarea la Comisia de la Veneţia trebuia făcută de mult

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat, astăzi, că este dreptul preşedintelui să sesizeze Comisia de la Veneţia, mai ales în condiţiile în care, deşi s-a exprimat şi CCR, majoritatea parlamentară insistă să modifice legaile justiţiei aşa cum vrea, informează News.ro.

În privinţa sesizării CCR, Zegrean a afirmat: "Este dreptul preşedintelui să facă acest lucru (...) şi este un mijloc al preşedintelui de a contribui, de a obliga - dacă se poate spune aşa - să se adopte legile curate, frumoase şi constituţionale".

Totodată, fostul juedcător CCR a ţinut să sublinieze: "Sesizarea Comisiei de la Veneţia trebuia făcută de mult, pentru că acolo se lucrează în sesiuni, sunt doar 4 sesiuni pe an (...). Această Comisie este o comisie a Consiliului Europei. Recomandările Comisiei de la Veneţia sunt doar recomandări".

Întrebat ce crede că l-a determinat pe Klaus Iohannis să sesizeze Comisia de la Veneţia, deşi spunea că nu va face acest lucru, fostul preşedinte al CCR a declarat: "Faptul că se insistă în aceeaşi modalitate de adoptare şi în aceleaşi texte. Poate că preşedintele a crezut că vor ţine seama de ceea ce spune el, de ceea ce spune CCR, de ceea ce spun unii şi alţii, dar se pare că nu. O ţin aşa cu ce au hotărât de la început, asta fac mereu. La Curte este o practică destul de bine conturată care spune că un text de lege declarat neconstituţional nu mai poate fi adus într-o altă lege în nicio formă niciodată. Ori, dacă ei insistă şi vor neapărat să facă legile cum vor ei, atunci bineînţeles că preşedintele are tot dreptul să sesizeze Comisia de la Veneţia, dar s-ar putea ca şi după aceea să facă la fel. Nu poate nimeni să oblige Parlamentul să adopte legea într-un fel anume. Sunt doar deciziile CCR, este Constituţia care direcţionează într-un sens oarecare, dar este un bloc destul de larg în care se poate manifesta Parlamentul, însă este păcat când insistă în lucruri care nu convin nimănui".

Întrebat ce crede că l-a determinat pe Klaus Iohannis să sesizeze Comisia de la Veneţia, deşi afirma că nu va face acest lucru, fostul preşedinte al CCR a subliniat: "Faptul că se insistă în aceeaşi modalitate de adoptare şi în aceleaşi texte. Poate că preşedintele a crezut că vor ţine seama de ceea ce spune el, de ceea ce spune CCR, de ceea ce spun unii şi alţii, dar se pare că nu. O ţin aşa cu ce au hotărât de la început, asta fac mereu. La Curte este o practică destul de bine conturată care spune că un text de lege declarat neconstituţional nu mai poate fi adus într-o altă lege în nicio formă niciodată. Ori, dacă ei insistă şi vor neapărat să facă legile cum vor ei, atunci bineînţeles că preşedintele are tot dreptul să sesizeze Comisia de la Veneţia, dar s-ar putea ca şi după aceea să facă la fel. Nu poate nimeni să oblige Parlamentul să adopte legea într-un fel anume. Sunt doar deciziile CCR, este Constituţia care direcţionează într-un sens oarecare, dar este un bloc destul de larg în care se poate manifesta Parlamentul, însă este păcat când insistă în lucruri care nu convin nimănui".

---------------

Actualizare 14:10 Călin Popescu Tăriceanu consideră că judecătorii Curţii Constituţionale ţin cont în judecarea sesizărilor şi de recomanările Comisiei de la Veneţia.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, astăzi, că sesizarea suplimentară a preşedintelui Klaus Iohannis reprezintă un demers care "încearcă să amâne aplicarea legilor", informează News.ro.

Prezent la Parlament, Tăriceanu a precizat: "Era de aşteptat ca preşedintele odată ce legile ajung la instituţia prezidenţială să sesizeze CCR. Nu îmi făceam niciun fel de iluzie că nu va recurge la acest instrument. Nu sunt în măsură să vă spun în mod categoric, dar (...) CCR când face controlul de constituţionalitate integrează întotdeauna şi recomandările Comisiei de la Veneţia, deci sesizarea suplimentară a Comisiei de la Veneţia pare mai degrabă un demers care să încetinească sau să amâne momentul punerii în aplicare a acestor legi".

-------------

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, astăzi, că PSD a început un asalt asupra justiţiei, prin propunerea şi votarea Legilor Justiţiei, informând că a decis să trimită cele trei legi la Curtea Constituţională".

Într-o onferinţă de presă susţinută la Cotroceni, Iohannis a precizat: "Să ne amintim un pic cum asm ajuns până aici. În toamna lui 2016 a fost campanie pentru parlamentare şi PSD ul a îmbrobodit poporul cu un program cu lapte şi miere şi au câştigat alegerile. A început asaltul asupra justiţiei din partea PSD".

Referitor la modificările ce se doresc a fi aduse Legilor Justiţiei, preşedintele a precizat: "Acum a ajuns în faza în care se cere promulgarea acestor legi ale justiţiei. Reforma justiţiei este contestată de organizaţiile magistraţilor şi trezeşte îngrijorarea partenerilor străini. Întregul pachet legislativ a fost adoptat de Parlament într-o săptămână şi au fost necesare patru luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc că dezbaterile ar fi avut de câştigat dacă textele ar fi fost pe larg discutate".

În legătură cu Legile Justiţiei (Legea nr. 303/2004 referitoare la statutul magistraţilor, Legea nr. 304/2004 referitoare organizarea judecătorească şi Legea nr. 317/2004 referitoare la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii), Klaus Iohannis a punctat: "Legile nu sunt adecvate nici cadrului constituţional, nici standardelor europene. Pachetul nu corespunde exigenţelor. Noile reguli pot avea consecinţe asupra instanţelor cu riscul de a bloca actul de justiţie. Sunt create noi structuri menite să îi intimideze pe magistraţi. În mod evident, în forma în care se prezintă acum pachetul de legi nu corespunde exigenţelor statului de drept şi nici aşteptărilor românilor, care îşi doresc o justiţie independentă, bazată pe lege şi neinfluenţabilă".

Preşedintele a concluzionat: "Am decis să trimit întregul pachet legislativ înapoi la Curtea Constituţională şi, în paralel, să sesizez Comisia de la Veneţia".

Klaus Iohannis a făcut un apel către Curtea Constituţională "de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele care doresc să pună structurile juridice şi instituţionale în acord cu standardele şi bunele practici internaţionale în materie de democraţie, preeminenţă a dreptului şi a protecţiei drepturilor omului, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă".

În cele din urmă, preşedintele a punctat: "După ce Curtea se va exprima, voi face o nouă analiză a Legilor şi voi decide atunci dacă se impune o reexaminare".