Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere, uitată prin sertarele deputaţilor

Legea de înfiinţare a Gărzilor Forestiere a rămas în sertarele Parlamentului, aşteptând avize de la diferite comisii din Camera Deputaţilor, la mai bine de o lună de când ministrul Mediului a spus că legea va fi discutată şi votată în plen.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor forestiere a fost dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor pe data de 29 martie şi a fost retrimis pentru rapoarte suplimentare la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, respectiv Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Potrivit datelor de pe site-ul Camerei Deputaţilor, cele două comisii trebuiau să transmită un raport pe data de 7 aprilie, însă depunerea documentelor întârzie.

Actul normativ a fost adoptat de Senat în data de 20 octombrie 2015, cu 70 de voturi pentru, unul împotrivă şi 3 abţineri, iar apoi a fost prezentat pe 26 octombrie 2015 în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor

Potrivit documentului, în cursul lunii august, controalele silvice şi cinegetice ar urma să fie efectuate la nivel central şi local de Gărzile Forestiere, entităţi în cadrul cărora numărul de posturi preconizat se ridică la 617 persoane, dintre care 545 va fi reprezentat de personalul silvic cu atribuţii de control şi implementare.

Activitatea Gărzilor va fi coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin secretarul de stat pentru Păduri şi prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic şi cinegetic din cadrul acesteia.

Gărzile Forestiere vor acoperi toate judeţele şi municipiul Bucureşti şi vor fi organizate în nouă sedii deschise în Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Focşani, Oradea, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Suceava şi Timişoara. Cele mai multe posturi vor fi la Garda forestieră Suceava (94, din care 86 personal silvic), urmată de Garda forestieră Braşov (90 posturi; 82 personal silvic) şi Garda forestieră Cluj (70 posturi; 62 personal forestier). În schimb, gărzile forestiere din Oradea, Ploieşti şi Bucureşti vor avea mai puţini angajaţi.

Reprezentanţii Ministerului Mediului şi-au exprimat recent încrederea că legea va fi promulgată până la sfârşitul acestui an, cu toate că şi predecesorii lor au avut acelaşi discurs în 2015.

"Sperăm ca în acest an să avem aceste Gărzi. Nu ştim cum va evolua această aprobare, dar chiar dacă nu avem o lege aprobată, nu vom sta să aşteptăm. Am început deja procedura de organizare a concursurilor de angajare. În curând, veţi vedea anunţurile pentru Gărzile Forestiere şi ne propunem angajarea a 160 de noi persoane în această structură. Dotările s-au făcut deja anul trecut şi putem vorbi despre dotări corespunzătoare. De asemenea, salariile au fost modificate în guvernarea anterioară", a spus Erika Stanciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Conform Inventarului Forestier Naţional (IFN), publicat în decembrie anul trecut, ţara noastră deţine circa 6,9 milioane de hectare de păduri, din care 51% în proprietate privată. Anul trecut, în cadrul protestelor societăţii civile pentru protejarea pădurilor, a fost elaborat un set de revendicări, dintre care o parte se reflectă deja în iniţiative legislative, iar dintre acestea, revenirea Jandarmeriei ca instituţie cu rol de control în domeniul silvic şi înfiinţarea Gărzii Forestiere au reprezentat semnale pozitive. Totuşi, ONG-urile susţin că situaţia fondului forestier este în continuare în impas, datele oficiale arătând că, anual, dispar 8,8 milioane de metri cubi de lemn din pădurile României.