LEGISLAŢIE În sfârşit, un fel de dividende interimare

De mulţi ani, mediul de afaceri din România cere alinierea legislaţiei autohtone cu practica ţărilor dezvoltate economic.

Proaspăt intrata în vigoare lege nr. 163/2018 îşi doreşte să aducă anumite clarificări în materia distribuirii şi repartizării de dividende, un subiect care s-a dovedit fierbinte din punct de vedere practic pentru societăţile din ţara noastră, mai ales în contextul unei legislaţii limitate şi pe alocuri neclară.

Modificarea legislativă introduce ca noutate totală în România posibilitatea repartizării trimestriale a profitului, în cursul aceluiaşi an financiar, în măsura în care societatea a înregistrat profit net contabil până la momentul respectiv. Această distribuire de dividende poate avea loc numai pe baza unor situaţii financiare interimare aprobate de către asociaţi/acţionari, care au fost în prealabil auditate/verificate de către un cenzor, unde este cazul.

• Natura distribuirii trimestriale de dividende

Dincolo de beneficiul introdus, care oferă acţionarilor/asociaţilor posibilitatea de a obţine profiturile rezultate din activitatea societăţii mai repede de sfârşitul anului financiar, ca notă generală, constatăm că distribuirea trimes­trială este în fapt o plată anticipată, în rate. Astfel, dividendele care erau în trecut repartizate de principiu la finalul anului financiar sunt acordate trimestrial, în rate, urmând ca la final să fie regularizate. Această idee este sus­ţinută de faptul că repartizarea trimes­trială are loc doar pe baza unor situaţii financiare interimare, supuse şi auditării/verificării de către cenzori, şi în toate cazurile aprobate de către acţionari/asociaţi.

Din acest punct de vedere, progresul adus de introducerea posibilităţii de a repartiza trimestrial dividende este doar parţial.

Suntem de părere că o reformă substanţială în materia dividendelor ar fi fost introducerea în legislaţie a posibilităţii distribuirii de dividende anticipate sau speciale (aşa-numitele interim dividends), aşa cum este permis în jurisdicţii precum Marea Britanie, unde o societate poate distribui, în timpul exerciţiului financiar curent, dividende anticipate sau speciale, întemeindu-se pe situaţiile financiare pregătite şi aprobate la finalul exerciţiului financiar anterior.

În plus, pentru a asigura cu adevărat un beneficiu acţionarilor/asociaţilor, dividendele anticipate sau speciale sunt distribuite în general de administratori, nefiind necesară aprobarea acestei operaţiuni de către asociaţi/acţionari, astfel flexibilizând întreg procesul de distribuire, atât ca durată, cât şi ca formalităţi. Acest tip de operaţiune este suficient de eficient cât să producă un rezultat imediat la nivelul veniturilor obţinute de asociaţi/acţionari din participaţiile lor, în cazul îmbunătăţirii semnificative a situaţiei financiare a societăţii ulterior întocmirii situaţiilor financiare anuale (de exemplu, în cazul vânzării unui activ la un preţ mai bun decât media pieţei), diferenţa majoră faţă de repartizarea trimestrială de dividende fiind că acordarea lor nu este supusă regularizării.

• Modalităţi de distribuire a dividendelor în România

Ca urmare a introducerii posibilităţii de repartizare trimestrială a dividendelor, în România dividendele se pot distribui în următoarele ocazii:

1. La finalul exerciţiului financiar, odată cu aprobarea situaţiilor financiare anuale, aferente exerciţiului financiar respectiv;

2. În cursul unui exerciţiu financiar, dacă se decide distribuirea de profituri înregistrate în ani anteriori, dar care nu au fost distribuite cu ocazia aprobării situaţiilor financiare respective; rămâ­nem de părere că, pentru a putea avea loc această operaţiune, societatea nu trebuie să fi înregistrat pierderi în cursul exerciţiului financiar în care se decide distribuirea;

3. În cursul unui exerciţiu financiar, trimestrial, aferente exerciţiului financiar respectiv şi care vor fi supuse regularizării la finalul anului financiar.

Dacă în primele două situaţii, lucrurile sunt destul de clare, ne punem întrebarea dacă dividendele trimes­triale pot fi acordate pe mai multe trimestre odată (de exemplu doar pentru trimestrul al doilea şi al treilea), sau dacă se pot distribui dividende trimestriale chiar începând cu trimestrul unu al anului financiar. De asemenea, ne punem problema dacă repartizarea trimestrială poate avea loc doar în tranşe egale sau ele pot avea cote diferenţiate. Din această perspectivă, suntem de părere că regulile de acordare/regularizare ar putea suporta unele clarificări.

• Provocări de ordin practic

Deşi modificarea legislativă reformează un subiect care a fost dezbătut aprins în mediul de afaceri, în realitate implementarea modificărilor pare să aducă provocări din punct de vedere practic. Astfel, noutăţile aduse pentru dinamizarea acestui domeniu sunt guvernate de aceleaşi reguli aplicabile şi până în prezent.

Prin urmare, indiferent de modalitatea/momentul prin care un acţionar/asociat doreşte să obţină dividendele aferente participaţiei sale într-o societate, următoarele aspecte vor trebui analizate şi respectate:

- Aprobarea de către acţionari/asociaţi a distribuirii de dividende

Această competenţă este atribuită în mod exclusiv de Legea 31/1990 ("Legea Societăţilor") acţionarilor/asociaţilor, fără a face distincţie între tipul de dividend şi momentul la care se decide acordarea sa. Prin urmare, orice decizie de distribuire de dividende, inclusiv cele repartizate trimestrial pentru anul financiar în curs, şi cele provenind din profituri înregistrate, dar nerepartizate, va trebui luată de către acţionari/asociaţi.

Această obligaţie atrage după sine respectarea tuturor prevederilor privind convocarea acţionarilor/asociaţilor la adunarea generală respectivă, situaţie care, în unele cazuri, implică transmiterea şi publicarea unui convocator care va trebui să includă ordinea de zi a adunării generale respective. De asemenea, toate regulile de cvorum, de majoritate şi de vot prevăzute de Legea Societăţilor şi de actul constitutiv vor trebui respectate.

Suntem de părere că, în acest context, se putea acorda un tratament mai flexibil situaţiei distribuirii profiturilor înregistrate în exerciţii financiare anterioare, cât şi repartizării trimestriale de dividende, prin înlocuirea aprobării de către asociaţi/acţionari cu aprobarea emisă de administratori.

În cazul profiturilor aferente anilor anteriori, ele au fost deja înregistrate în situaţiile financiare aprobate de asociaţi, prin urmare se poate argumenta că decizia administratorilor poate fi doar o implementare a unui rezultat deja înregistrat de societate. Poate fi utilă în acest caz chiar autorizarea, prin decizia de aprobare a situaţiei financiare anuale, a delegării către administratori a competenţei de a acorda ulterior profitul înregistrat, dacă rezultatele societăţii o permit.

În cazul repartizării dividendelor trimestriale, ar fi fost util ca aprobarea acordării lor să fie lăsată în competenţa administratorilor, din moment ce repartizarea acestora este supusă regularizării la finalul anului financiar. În mod similar, pentru asigurarea unui instrument cu adevărat benefic pentru asociaţi/acţionari, administratorii ar fi putut în acest caz să distribuie dividendele pe baza balanţei contabile consolidate a societăţii.

În ambele situaţii, în raportul anual de activitate, administratorii ar fi putut detalia aspectele care au stat la baza deciziei lor de repartizare a profiturilor, asociaţii/acţionarii având oricum dreptul de decizie finală cu privire la aprobarea situaţiilor financiare anuale.

- Aprobarea de către adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor a situaţiilor financiare interimare

Conform modificării legislative, situaţiile financiare interimare care stau la baza distribuirii de dividende trimes­triale trebuie aprobate de către asociaţi/acţionari. Suntem de părere că singura modalitate de flexibilizare a acestei formalităţi este cea în care acţionarii/asociaţii decid cu aceeaşi ocazie atât cu privire la aprobarea situaţiilor financiare interimare, cât şi cu privire la distribuirea dividendelor trimestriale.

Altminteri, aprobarea separată a situaţiilor financiare interimare va atrage după sine respectarea, din nou, a regulilor de convocare, cvorum şi majoritate, impuse de Legea Societăţilor pentru orice adunare generală a asociaţilor/acţionarilor, ceea ce ar duce la prelungirea şi complicarea întregului proces.

- Obligaţia de auditare

Modificarea legislativă prevede expres faptul că situaţiile financiare interimare vor fi supuse auditării, în cazul în care societatea este supusă obligaţiei legale de auditare sau a optat pentru auditarea situaţiilor sale financiare. Această obligaţie de verificare se aplică şi în cazul în care societatea are numiţi cenzori.

Această formalitate trebuie să fie parcursă înainte de aprobarea situaţiilor financiare interimare de către acţionari/asociaţi, atrăgând în acelaşi timp un statut diferit al acestora, care vor deveni situaţii financiare cu scop special.

- Incidenţa pregătirii unui raport al administratorilor, directoratului sau auditorilor

Dacă pregătirea acestui tip de raport este expres prevăzută în Legea Societăţilor în situaţia în care se aprobă situaţiile financiare, nu putem spune acelaşi lucru despre situaţia distribuirii dividendelor trimestriale. Cum acest tip de distribuire obligă la pregătirea unor situaţii financiare interimare, se pune problema dacă acestea vor trebui însoţite şi de un raport al administratorilor (obligaţie prevăzută de Legea Societăţilor în ceea ce priveşte situaţiile financiare anuale).

În măsura în care distribuirea de dividende rămâne, în toate cazurile, în competenţa exclusivă a acţionarilor/asociaţilor, prin raportare şi la faptul că situaţiile financiare interimare vor trebui şi ele aprobate de către aceştia, considerăm că o interpretare în sensul în care situaţiile financiare interimare vor fi însoţite de un raport emis de administratori/directorat sau auditori, nu poate fi exclusă.

Aşadar, deşi modificările legislative îmbunătăţesc în mod substanţial cadrul legislativ existent până în acest moment cu privire la distribuirea de dividende, procedura de urmat pentru distribuirea de dividende rămâne în toate cazurile la fel de complexă, şi, pe alocuri, greoaie.

Suntem de părere că această iniţiativă de modernizare a cadrului legislativ al acordării de dividende va trebui însoţită şi de introducerea unor instrumente flexibile de aplicare, prin care să se asigure menţinerea efectului dinamic urmărit. Sperăm că această noutate legislativă să fie un prim pas către introducerea în legislaţia naţională a conceptului dividendelor anticipate sau speciale, un instrument cu adevărat util dezvoltării mediului de afaceri local.