LIVIU COZMIN STOICA, AADR: "Comunicaţiile 5G vor fi funcţionale în 2019"

Ministerul Comunicaţiilor şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) au demarat deja proiectul naţional de comunicaţie la viteză 5G, iar în 2019, comunicaţiile 5G vor fi funcţionale în mai multe oraşe mari din ţara noastră, a declarat, ieri, Liviu Cozmin Stoica, preşedinte al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României (AADR), în cadrul unei conferinţe.

Domnia sa a declarat: "Ştim cu toţii că suntem în pragul Revoluţiei Industriale 4.0, iar aceasta promite schimbări majore în viaţa noastră, în modul nostru de trai, de a munci şi de a gândi. În ceea ce priveşte viziunea din partea Administraţiei Centrale, perspectivele sunt chiar interesante. Ţara noastră are deja multe exemple de sisteme şi aplicaţii majore care funcţionează de mult timp, unele fiind deja la a treia generaţie. (...) Trendul actual internaţional este că sistemele publice digitale să facă schimb de informaţii şi de date. Aici este şi România. În acest moment, România dispune de o infrastructură de viteză de internet de invidiat".

Preşedintele AADR a mai precizat că a demarat spre aprobare cadrul legal pentru proiectul semnăturii electronice şi pentru arhivarea electronică. "De asemenea, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, împreună cu ANCOM, am demarat săptămâna trecută proiectul naţional de comunicaţii la viteză 5G, iar în anul 2019 îl vom avea funcţional în câteva oraşe mari.

În ceea ce priveşte cloud-ul guvernamental, şi acesta este un proiect demarat, urmând ca la finalizare, AADR să realizeze administrarea şi operarea acestuia, iar în serviciile oferite să se regăsească interoperabile cât mai multe din serviciile naţionale, într-un singur cont de utilizator, prin actualul sis-tem de punct unic de contact electronic bazat pe conceptul de piaţă digitală unică europeană", a mai adăugat Cozmin Stoica.

Luni, în cadrul conferinţei internaţionale a ANCOM, intitulată "5G - motorul celei de-a patra revoluţii indus-triale", a fost lansată în dezbatere publică Strategia naţională pentru implementarea 5G în România.

În cadrul evenimentului, Sorin Grindeanu, preşedintele ANCOM, a afirmat: "5G va însemna o adevărată revoluţie industrială şi o şansă de a reduce decalajele de dezvoltare din România. Studiile arată că efectele implementării 5G se vor vedea în economia românească prin generarea de venituri de peste 4,7 miliarde de euro, crearea a peste 250 de mii de locuri de muncă şi creşterea cifrei de afaceri din industrii inteligente de la 3,7 miliarde de dolari în 2020, la 9 miliarde de dolari în 2026. Ne propunem ca, până în anul 2025, toate centrele urbane, autostrăzile şi căile ferate modernizate, porturile şi aeroporturile internaţionale să fie acoperite cu noua tehnologie. De asemenea, pentru maximizarea beneficiilor socio-economice, dorim să avem 7 proiecte pilot, distribuite pe întreg teritoriul ţării".

Strategia 5G îşi propune ca obiective strategice lansarea rapidă a serviciilor (în anul 2020) în câteva oraşe importante ale ţării noastre, alese pe criterii socio-economice, în contextul în care anul viitor vor fi puse la dispoziţia operatorilor resurse suplimentare de spectru radio şi accelerarea beneficiilor 5G, prin acoperirea cu noua tehnologie a tuturor centrelor urbane funcţionale, a autostrăzilor şi căilor ferate modernizate, a porturilor şi aeroporturilor internaţionale şi a parcurilor industriale din întreaga ţară.

Alte obiective sunt stimularea dezvoltării reţelelor 5G, prin reglementări simplificate pentru construirea de noi infrastructuri fizice, transpunerea în legislaţia naţională a Codului European al Comunicaţiilor Electronice şi promovarea noilor utilizări şi stimularea cooperării, prin operaţionalizarea Alianţei pentru 5G, implementarea standardizărilor tehnice europene şi internaţionale şi armonizare europeană a utilizării frecvenţelor radio.

Strategia a fost elaborată în cadrul unui grup de lucru inter-instituţional, coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi ANCOM, din care au făcut parte reprezentanţi ai ministerelor, ai instituţiilor administraţiei publice şi a celor din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cât şi reprezentanţii organizaţiilor consiliilor judeţene, municipiilor, oraşelor şi comunelor.