Datoria globală a crescut cu 24,1 trilioane de dolari în 2020, pe fondul lansării unor programe extraordinare de combatere a pandemiei de coronavirus, în condiţiile unei scăderi de aproape 1 trilion de dolari a Produsului Intern Brut Global, conform ultimului raport Global Debt Monitor (GDM) de la Institute of International Finance (IIF) (vezi graficul 1).
Valoarea cumulată a datoriei globale a depăşit 281 trilioane de dolari, nivel cu circa 4 trilioane de dolari mai mare decât prognoza de la Institute of International Finance din urmă cu trei luni, pe fondul unei creşteri a datoriilor sectorului nefinanciar cu 20 de trilioane de dolari, până la 214 trilioane.
Creşterea datoriei globale din 2020 reprezintă aproape 25% din creşterea datoriei din ultima decadă, de circa 88 de trilioane de dolari, conform raportului de la IIF.
Autorii analizei avertizează că încă nu există semnale privind stabilizarea acestei tendinţe de creştere accelerată a datoriilor, în condiţiile în care raportul dintre datoria globală şi PIB-ul global a crescut cu 35 de puncte procentuale faţă de anul precedent şi a depăşit 355%.
Avansul record de 35 de puncte procentuale a fost determinat de creşterea cu 17,1 puncte procentuale a datoriilor guvernamentale, până la 105,8% din PIB-ul global, şi de creşterea cu 8,2 puncte procentuale a datoriilor companiilor nefinanciare, până la 100,1% din PIB. Datoriile guvernamentale cumulate au crescut cu peste 12 trilioane de dolari în 2020, după o creştere de 4,3 trilioane în 2019.
Datoriile gospodăriilor au crescut până la 64,4% din PIB în T4 2020, de la 60,4% în aceeaşi perioadă a anului anterior, iar datoriile companiilor financiare au crescut cu 5,1 puncte procentuale, până la 85,9% din PIB.
Prognozele economiştilor de la IIF arată că datoriile guvernamentale vor creşte cu circa 10 trilioane de dolari în acest an şi vor depăşi 92 de trilioane de dolari până la sfârşitul anului.
Mai mult, "presiunile sociale şi politice pot limita eforturile guvernelor de a reduce deficitele bugetare şi datoriile publice, ceea ce va pune sub semnul întrebării capacitatea de a face faţă crizelor viitoare", după cum se mai arată în Global Debt Monitor.
Datoriile cumulate ale economiilor dezvoltate au crescut până la 203,7 trilioane de dolari în T4 2020, de la 182,8 trilioane în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce datoriile economiilor emergente au crescut cu 3,1 trilioane de dolari, până la 77,7 trilioane (vezi graficul 2).
Raportate la PIB, datoriile cumulate din economiile dezvoltate au crescut cu 37,3 puncte procentuale în aceeaşi perioadă, până la 418,9%, iar datoriile cumulate din economiile emergente au crescut cu 30 de puncte procentuale, până la 250,6%.
Datoriile guvernamentale cumulate din economiile dezvoltate au crescut până la 130,4% din PIB, respectiv 63,5 trilioane de dolari, de la 109,7% în anul precedent. Creşterea este echivalentă cu 10,7 trilioane de dolari.
Datoria guvernamentală din SUA a crescut cu 25,3 puncte procentuale, până la 128,6% din PIB, iar datoria totală a urcat până la 371,6% din PIB, de la 331,5%.
Datoriile totale din zona euro au ajuns la 422,1% din PIB, de la 382,8% în anul precedent, în condiţiile în care datoria guvernamentală a crescut cu 21,9 puncte procentuale, până la 120,4% din PIB.
Pe fondul contracţiei economice puternice, gradul de îndatorare total a înregistrat o creştere masivă mai ales în Franţa, Spania şi Grecia, conform raportului de la IIF.
Datoriile guvernamentale cumulate din economiile emergente au crescut până la 63,5% din PIB, respectiv 18,8 trilioane de dolari, de la 52,4% în 2019, o creşterea echivalentă cu 1,5 trilioane de dolari.
Gradul total de îndatorare al economiilor emergente din Asia a crescut până la 298,3% din PIB, de la 266,3%, în condiţiile în care datoriile guvernamentale au urcat până la 66,2% din PIB, de la 54,2%, iar datoriile companiilor nefinanciare au crescut cu 12,2 puncte procentuale, până la 131% din PIB.
Raportul GDM de la IIF mai subliniază că datoria sectorului nefinanciar privat (companii şi gospodăriile populaţiei) a atins 165% din PIB în 2020, în creştere de la 124% în 2019, pe fondul măsurilor guvernamentale de sprijin şi a introducerii unor moratorii pentru plata datoriilor.
În ceea ce priveşte gradul de îndatorare al companiilor din sectorul financiar, creşterea a fost cea mai mare din ultimii 13 ani, aceasta fiind şi prima creştere din 2016.
Creşterea gradului de îndatorare al companiilor nefinanciare a fost însoţit de "acumularea vulnerabilităţilor bilanţiere la nivelul multor ţări, în special Franţa", iar raportul de la IIF mai aminteşte şi de un alt fenomen grav, cel al creşterii accelerate a numărului companiilor zombi, care sunt menţinute în viaţă doar de programele de sprijin guvernamental şi de costurile de finanţare deosebit de scăzute.
"Garanţiile guvernamentale şi moratoriile pentru plata datoriilor au prevenit creşterea explozivă a falimentelor", se arată în raport, care apreciază că "declinul numărului cazurilor de insolvenţă a fost extraordinar în multe ţări europene".
Tot extraordinare vor fi şi problemele care vor apărea odată cu oprirea programelor guvernamentale. "Retragerea prematură a măsurilor de susţinere poate conduce la creşterea explozivă a numărului insolvenţelor şi la apariţia unui nou val de credite neperformante, cu implicaţii deosebite privind stabilitatea sistemului bancar", avertizează economiştii de la IIF.
Riscul sistemic va fi amplificat, din păcate, şi dacă se menţin programele guvernamentale de susţinere financiară a firmelor din sectorul privat, deoarece "prelungirea perioadei de acordare a garanţiilor de credit, pe fondul dobânzilor scăzute, poate încuraja acumularea datoriilor la nivelul celor mai fragile şi mai îndatorate companii".
Economiştii de la IIF întreabă în raportul GDM dacă va urma stabilizarea datoriilor în perioada următoare. Din păcate, aceasta este o misiune imposibilă chiar şi pentru o economie globală complet revenită la normalitate, în condiţiile în care o economie financializată nu poate fi însănătoşită printr-un vaccin, deoarece nu există "vaccin" pentru "virusul" supraîndatorării.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 05:54)
Omenirea a depasit pragul absurdului. Ne aflam de ani buni intr-un proces de destructurare organizationala a lumii. Ilustratia, excelenta, reprezinta bine nonsensul vremurilor.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 18.02.2021, 09:22)
"Omenirea a depasit pragul absurdului"
Nu inca. Nu ai vazut inca o dimensiune sinistra a situatiei.
Intreg procesul mai dureaza cam 8-9 ani (timp in care evolutia datoriilor versus PIB va continua tendinta divergenta).
Se numeste ... reconstruirea planetara a economiei.
Nu stiai ca cel mai usor sunt implementate masurile dupa o criza gigantica? Cand totul e foarte lichid si instabil?
Deci stai relaxat, fa-ti o cafea, mai avem cam un deceniu pana se termina jocul de poker si sunt aratate cartile :)
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 09:48)
Se poate, nu stiu sa evaluez gradul de elasticitate al sistemului.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 18.02.2021, 09:59)
sistemul poate sa mai duca mult, nu si-a atins limitele posibile.
dar la final se va lasa cu lacrimi...mari de tot si pentru toti...nu doar pentru o natiune sau alta.
e implicata prabusirea dolarului si pierderea statutului de moneda de rezerva, e implicata ruperea lanturilor de distributie tipice globalizarii si realizarea unor micro-arii care sa imite globalizarea dar la nivel mai mic (ex: micro-cosmosul economic al europei centrale si de est) , sunt multe implicatii...
2. fără titlu
(mesaj trimis de NIC în data de 18.02.2021, 09:27)
Ei și? Așa se va ajunge la o resetare a sistemului financiar internațional. Banii se întorc de la cei care i-au dobândit anterior prin mijloace nu tocmai ortodoxe la cei care au fost anterior pacăliți și extorcati. Datoriile vor fi imposibil de rambursat sau rostogolit . Multe din datorii se vor anula iar sistemul o va lua de zero și va trebui sa se reinventeze. Un ciclu se încheie altul va începe. Nimic nou sub soare numai zgomot mare și multe perdele de fumigene. Valea plângerii.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 09:47)
Nu.
Nu va mai fi ceea ce a fost, ci altceva.
Sub soare apar mereu chestii noi, altfel am avea cu totii zece la istorie.
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 18.02.2021, 10:00)
:) corecta observatie.
banii nu vor mai fi atunci ca acum.
va fi Banul , nu banii ;)
electronic, nu de hartie, plastic sau metal.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 18.02.2021, 10:31)
M-am grabit sa public, in 2016, o carte despre schimbarea iminenta a lumii. Este pe site. in engleza - "Terminus a quo" (vezi ultima afisare de pe coloana din dreapta).
Noutatea nu se va limita la calitatea banului, ci va ajunge la modificarea sistemului de organizare omeneasca, inclusiv o innoire a ierarhiei de valori morale. In carte arat ca solutia crizei financiare nu este de natura financiara.
Citeste-o!
In afara cifrelor statistice folosite acolo (care au fost depasite), totul este de actualitate.
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 18.02.2021, 11:21)
multumim!
2.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 16:46)
ce ne mai place sa ne alintam :) Vali, STATY, Pribeagul, TheBrute. Aveti un talent extraordinar sa ridicati probleme incomensurabile si sa animati conversatia. Bravo.
Pt domnul Rechea: Avutia mondiala depaseste cu mult datoria mondiala. Daca le comparam pe acestea doua situatia, care desigur nu este fericita, parca nu mai pare chiar asa de dramatica. O parte din datoria mondiala se va rostogoli iar pt cealalta parte din datorie o bucatica din avutia mondiala se va muta de la un proprietar la altul si, probabil, ca vor fi si unii creditori care vor ramane cu buzele umflate. Cam asa cum au ramas bancile in 2009 dupa ce au dat credite cu buletinul... Gata, problem solved :)
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 17:03)
... gandira umana a ajuns in punctul in care apeleaza excesiv la o logica de tipul ... a pune caruta inaintea boilor pentru ca asa gandeste vizitiul ... aceasta gandire este posibila datorita faptului ca omul isi poate proiecta iluziile si erorile in tehnologia informatiei ... ecranul / monitorul nu este decat o materializare a pesterii lui platon ... omul devine prizonierul propriei sale minti si incapabil de a vedea aberatia ... pentru ca, paradoxal, mintea sa e proiectata "in afara" si ii apare coerenta ... in fapt, tocmai banii electronici sustin aceasta iluzie pentru ca nu mai necesita resursa/activitate economica ... in principiu, nu poti urca scarile tragundu-te de par ... ori iti vei pierde parul si o sa-ti amintesti ca ai picioare ... ori iti vei pierde mintile si vei cauta azilul sau biserica ... daca societatea schwabista se materializeaza, indeletnicirile omenesti zilnice vor deveni idiotenia, retardul si psihoza ... o asemenea "civilizatie" nu are viitor ... subscriu opiniei lui make ...
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.6)
(mesaj trimis de ferencz în data de 18.02.2021, 21:12)
omul proiecteaza pe el insusi in tehnologia informatiei, ca sa se vada nemuritor pe monitor
A.I.= perfect narcissistic mirroring
negarea conditiei umana, iluzia este noul Dumnezeu. Si daca noi, societatea globala, ne inchinam acestui Dumnezeu, si matematica o va face, si economia.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 18.02.2021, 21:31)
"A.I.= perfect narcissistic mirroring"
Excelenta idee, bravo ma!
Ar putea fi oricand subiectul unui eseu - Inteligenta artificiala ca forma narcisica la om
Super idee, bravo!
2.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.8)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.02.2021, 22:02)
... daca omenii ar contempla ma mult asupre relatiei ... procesor, placa de baza, ram, rom poate ar descoperi ca nu este nimic nou sub soare ... ci doar cum forma imbraca alte haine ... pentru ca algoritmul a fost inventat cu sute de ani urma ... cum, dealtfel am fi putut obtine imagini concete in tesaturi fine narcisite ... decat printr-un act de tradare ... tradare a traditiilor care interziceau taina matasii ... pentru ca mai ieri vorbeam despre china ...
3. fără titlu
(mesaj trimis de Mitru în data de 19.02.2021, 11:16)
Intrebarea este: de unde vin și unde se duc trilioanele astea?, că doar Pământul este o simplă planetă: un fir de nisip în imensitatea Universului. Oamenii au trăit tot timpul așa: mâncare-somn-toaletă-trezire -mâncare---ș.a
m.d....