MINISTERUL ENERGIEI: "Nu deţinem informaţii privind o posibilă negociere a preţului gazelor pentru opt ţări din ECE, mai puţin România"

Ministerul Energiei nu deţine informaţii privind o posibilă negociere a preţului gazelor pentru opt ţări din Europa Centrală şi de Est, mai puţin România, ne-a transmis, la finalul săptămânii trecute Serviciul Relaţii Publice şi Mass Media, adăugând: "Dimpotrivă, toate informaţiile vehiculate în mass-media în ultima perioadă subliniază creşterea preţului gazului rusesc la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani, fapt care afectează toate utilităţile europene, inclusiv principalii importatori precum Germania, Italia, Franţa - Gazprom furnizând aproximativ o treime din necesarul de gaze al Europei". Alexander Medvedev, vicepreşedintele Gazprom, a declarat, recent, că preţul gazelor ruseşti către UE, poate creşte cu 11%, la 180-190 de dolari/1000 mc, în 2017.

Săptămâna trecută, în presa centrală au apărut informaţii potrivit cărora Uniunea Europeană ar fi obţinut, în numele a opt state din regiune, mai puţin pentru România, două concesii importante de la Gazprom - stabilirea preţului la gaze în funcţie de cotaţiile de pe principalele pieţe europene, şi nu în funcţie de preţul petrolului, ceea ce ar duce la o ieftinire a acestuia, şi eliminarea restricţiei de a exporta gazele, impusă de compania rusească, ceea ce ar însemna, potrivit mass-media, că unele ţări ar putea ajunge chiar să concureze, local, cu Gazprom.

Presa a mai scris că statutul de ţară independentă energetic faţă de Rusia şi importurile reduse de gaze de la noi au făcut ca România să nu fie luată în calcul.

În replică, Serviciul Relaţii Publice şi Mass Media al Ministerului Energiei ne-a declarat: "Informaţiile privind compania Gazprom vehiculate în ultima perioadă, inclusiv în mass-media românească se refereau la angajamentele asumate de către compania Gazprom, ca răspuns la preocupările Comisiei în materie de concurenţă în ceea ce priveşte pieţele gazelor din Europa Centrală şi de Est. Astfel, în aprilie 2015, Comisia Europeană a transmis o Comunicare privind obiecţiunile în care şi-a exprimat opinia preliminară potrivit căreia Gazprom a încălcat normele antitrust ale UE, prin aplicarea unei strategii globale de compartimentare a pieţelor gazelor din Europa Centrală şi de Est. În conformitate cu comunicatul de presă al Comisiei Europene din data de 13 martie 2017, Comisia consideră că preocupările sale în materie de concurenţă au fost luate în considerare de către Gazprom. Astfel angajamentele prezentate de către compania rusească îndeplinesc principalele obiective fixate de Comisie privind eliminarea restricţiilor de a revinde gazele peste hotare şi asigurarea unui flux transfrontalier de gaze pe pieţele gazelor din Europa Centrală şi de Est, preţuri ale gazelor din Europa Centrală şi de Est stabilite în raport cu nivelurile de referinţă concurenţiale, cu posibilitatea de revizuire atunci când preţurile plătite se abat de la preţurile de referinţă concurenţiale şi eliminarea avantajelor obţinute ca urmare a prevalării Gazprom de poziţia sa dominantă pe piaţa aprovizionării cu gaze".

La începutul lunii martie, Margrethe Vestager, comisarul european responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: "Aceste angajamente oferă o soluţie orientată spre viitor, care este în concordanţă cu normele UE. De fapt, ele contribuie la o mai bună integrare a pieţelor gazelor naturale în regiune. Acest lucru este important pentru milioane de europeni care se bazează pe gaze pentru încălzirea locuinţelor sau derularea afacerilor. Acum dorim să cunoaştem punctele de vedere ale clienţilor şi ale altor părţi interesate, pe care le vom examina cu atenţie înainte de a lua vreo decizie".

Comisia a invitat toate părţile interesate să îşi prezinte observaţiile cu privire la aceste angajamente în termen de şapte săptămâni de la data publicării lor în Jurnalul Oficial. După ce va examina toate observaţiile primite, Comisia va determina, prin emiterea unei opinii definitive, dacă angajamentele reprezintă un răspuns satisfăcător la preocupările sale în materie de concurenţă.

În acest caz, Comisia poate adopta o decizie prin care angajamentele să devină obligatorii din punct de vedere juridic pentru Gazprom (în temeiul articolului 9 din Regulamentul nr. 1/2003 al UE privind normele de concurenţă). În cazul în care o întreprindere încalcă asemenea angajamente, Comisia poate aplica o amendă de până la 10 % din cifra de afaceri mondială a întreprinderii respective, fără a fi obligată să dovedească existenţa unei încălcări a normelor antitrust ale UE.

Comisia Europeană susţine: "La un nivel mai general, concurenţa efectivă pe pieţele gazelor din Europa Centrală şi de Est nu depinde numai de asigurarea respectării normelor UE în materie de concurenţă, ci şi de realizarea unor investiţii în diversificarea aprovizionării cu gaze naturale, de orientarea corespunzătoare a legislaţiilor din domeniul energiei la nivel naţional şi european, precum şi de punerea corectă în aplicare a acestora. Din acest motiv, una dintre principalele priorităţi ale Comisiei este construirea unei uniuni energetice europene".

Comunicarea Comisiei Europene privind obiecţiunile a prezentat trei preocupări majore legate de concurenţă. Angajamentele Gazprom răspund la aceste preocupări, potrivit oficialilor europeni, care susţin că Gazprom s-a angajat să îşi respecte angajamentele pentru o perioadă de opt ani.

Comisia Europeană este preocupată de faptul că Gazprom a impus restricţii teritoriale în cadrul acordurilor sale de aprovizionare încheiate cu angrosişti şi cu câţiva clienţi industriali din opt state membre (Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria şi Slovacia). Aceste restricţii împiedică schimburile comerciale libere de gaze naturale în Europa Centrală şi de Est, mai precizează Comisia.

Compania Gazprom s-a angajat să elimine toate barierele contractuale din calea fluxului liber de gaze naturale de pe pieţele gazelor din Europa Centrală şi de Est. În plus, s-a angajat să ia măsuri active pentru a permite o mai bună integrare a pieţelor respective.

Potrivit Comisiei Europene, Gazprom va elimina toate restricţiile contractuale directe şi indirecte care îi împiedică pe clienţii săi să revândă gazele achiziţionate peste hotare sau care fac ca acest demers să fie mai puţin atractiv din punct de vedere economic pentru clienţi: "Aşadar, pe lângă înlăturarea restricţiilor de revânzare a gazelor (de exemplu, interdicţii la export, clauze privind destinaţia), Gazprom va elimina toate clauzele care reduc stimulentele comerciale ale clienţilor săi de a revinde gaze naturale (de exemplu în cazul în care Gazprom ar obţine o cotă-parte din profitul obţinut din revânzare). De asemenea, Gazprom nu va reintroduce clauze de acest tip în viitor".

În condiţiile în care dispoziţiile din contractele Gazprom privind monitorizarea şi contorizarea gazelor în Bulgaria au izolat piaţa gazelor din Bulgaria de pieţele gazelor din ţările învecinate din UE, Gazprom s-a angajat să modifice contractele respective. Comisia Europeană menţionează: "Aceasta îi va permite operatorului bulgar al infrastructurii de transport al gazelor să preia controlul asupra fluxurilor transfrontaliere de gaze şi să faciliteze acordurile de interconectare dintre Bulgaria şi vecinii săi din UE, în special acordurile cu Grecia".

De asemenea, Gazprom s-a mai angajat să creeze oportunităţi pentru mai multe fluxuri de gaze către statele baltice şi Bulgaria, conform Comisiei Europene, care precizează: "În cazul în care clienţii doresc să revândă gazele peste hotare, ei au nevoie de acces la infrastructura de gaze naturale pentru a putea transporta aceste gaze. În prezent, Bulgaria şi statele baltice nu au acces la astfel de interconectări cu vecinii lor din UE. Gazprom s-a angajat să le ofere clienţilor pertinenţi din Ungaria, Polonia şi Slovacia posibilitatea de a solicita livrarea, integrală sau parţială, a gazelor contractate de către aceştia la punctele de intrare în statele baltice şi Bulgaria. Acest lucru le-ar permite clienţilor să caute noi oportunităţi de afaceri în statele baltice şi în Bulgaria, chiar înainte de punerea la dispoziţie a infrastructurii conectate pentru gaze naturale. Gazprom ar fi autorizată să perceapă un comision fix şi transparent pentru serviciile prestate, în conformitate cu ceea ce ar percepe în mod normal pentru astfel de servicii pe piaţă".

Comisia Europeană a fost îngrijorată de faptul că restricţiile teritoriale i-au oferit Gazprom posibilitatea de a compartimenta piaţa, ceea ce este posibil să îi fi permis acestei întreprinderi să aplice o politică de stabilire a unor preţuri excesive în cinci state membre (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia).

Gazprom s-a angajat să introducă o serie de modificări importante în clauzele sale de revizuire a preţurilor contractuale pentru a asigura preţuri competitive ale gazelor pe aceste pieţe ale gazelor.

Astfel, Gazprom va introduce preţuri de referinţă concurenţiale, în care va ţine seama şi de preţurile practicate pe platformele de tranzacţionare din Europa de Vest, în clauzele sale de revizuire a preţurilor din contractele încheiate cu clienţii din aceste cinci state membre. Graţie clauzelor de revizuire a preţurilor, clienţii au posibilitatea de a solicita modificarea preţului gazelor naturale, potrivit Comisiei Europene, care menţionează: "Angajamentele menţionate mai sus le vor conferi clienţilor dreptul contractual explicit de a declanşa o revizuire a preţurilor atunci când preţurile pe care le plătesc se abat de la preţurile de referinţă concurenţiale. Acest lucru ar asigura, în viitor, preţuri competitive ale gazelor în aceste regiuni".

De asemenea, Gazprom va spori frecvenţa şi rapiditatea cu care sunt revizuite preţurile. În cazul contractelor, cum ar fi cele încheiate cu statele baltice, în care nu există în momentul de faţă clauze de revizuire a preţurilor, Gazprom le va introduce.

Comisia Europeană s-a mai arătat preocupată de faptul că Gazprom s-a prevalat de poziţia sa dominantă pe piaţa aprovizionării cu gaze pentru a obţine avantaje legate de accesul la infrastructurile de gaze naturale sau de controlul asupra acestor infrastructuri. În Comunicarea privind obiecţiunile, Comisia şi-a exprimat preocuparea cu privire la proiectul "South Stream" din Bulgaria şi la gazoductul "Yamal" din Polonia.

În ceea ce priveşte proiectul "South Stream", Gazprom s-a angajat să nu solicite despăgubiri de la partenerii săi bulgari ca urmare a închiderii acestui proiect.

În ceea ce priveşte gazoductul "Yamal", investigaţia Comisiei a arătat că situaţia nu poate fi schimbată prin intermediul acestei proceduri antitrust din cauza impactului unui acord interguvernamental dintre Polonia şi Rusia.

Cota pe piaţa europeană a Gazprom a crescut la 34%, în 2016, potrivit lui Alexey Miller, directorul general al Gazprom.

Ţara noastră a achiziţionat, anul trecut, de la Gazprom o cantitate de 1,48 miliarde metri cubi de gaze naturale, în creştere cu 740% comparativ cu 2015. Potrivit Gazprom, cantitatea de gaze cumpărată de România a fost destul de redusă, comparativ cu alte ţări. Astfel, volumul de gaze naturale achiziţionat de la Gazprom a crescut cu 1,1% în Italia, până la 24,7 miliarde metri cubi, cu 2,1% în Bulgaria, până la 3,18 miliarde metri cubi, cu 35% în Grecia, până la 2,68 miliarde metri cubi, cu 4,3% în Serbia, până la 1,75 miliarde metri cubi, cu 54,8% în Croaţia, până la 0,76 miliarde metri cubi, şi cu 56,5% în Macedonia, până la 0,21 miliarde metri cubi.

Companiile ruseşti au ajuns în noiembrie 2016 la o cotă de 25% din piaţa de gaze a României, faţă de doar 5% în ianuarie 2016, din cauza preţului scăzut la care sunt importate gazele ruseşti, comparativ cu gazele interne, ne-au confirmat în decembrie reprezentanţii Romgaz. Gazele interne au preţuri ridicate din cauza supraimpozitării, a impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale, dat prin OUG 7 din 2013, emisă în timpul guvernării Ponta.

Surse din piaţă susţineau, anul trecut, că firmele Romgaz şi Petrom au solicitat modificarea acestei ordonanţe, din cauza scăderii preţurilor internaţionale la gaze care au coborât sub pragul minim de 72 lei/MWh, stabilit în 2013 ca reper în calcularea impozitului de OUG 7/2013.

Ministerul Finanţelor a decis, însă, să nu modifice această ordonanţă, iar în schimb a propus menţinerea redevenţelor şi deductibilităţii pentru offshore. În noiembrie, ministrul de finanţe Anca Dragu declara: "Proiectul este finalizat la MFP. Am avut discuţii tehnice pe acest proiect, am colaborat şi cu experţii departamentului fiscal de la FMI. Acest an, 2016, este un an în care activitatea autorităţilor şi a Parlamentului a fost mai scurtă, ne-a lăsat mai puţin timp la dispoziţie pentru finalizarea acestui proiect, dar noul Guvern, noul Parlament vor putea prelua un proiect, din punctul nostru de vedere, finalizat".