Morţii de la groapă nu se mai întorc

O succintă declaraţie a lui Bogdan Olteanu, făcută imediat după demisia lui Gheorghe Flutur din funcţia de vice-preşedinte al PNL şi difuzată pe Hotnews, reflectă în modul cel mai edificator tipul de politică cu care actuala conducere a liberalilor este decisă să trateze criza cu care se confruntă partidul. Pentru a elimina o posibilă confuzie, mi se pare potrivit să subliniez, de la bun început, că "Criză" este diagnosticul pe care semnatarul acestor rânduri îl foloseşte când vorbeşte despre situaţia din partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, la fel cum, de altfel, o fac absolut toţi comentatorii şi analiştii politici când abordează subiectul "PNL". Spre deosebire de aceştia, liderii de azi ai PNL se rezumă la a vorbi despre "încercările de destabilizare ale partidului", despre "tentativele infructuoase de a preda PNL-ul pe altarul altcuiva" (un "altcuiva" ce nu poate fi identificat decât de un om cu perspicacitatea lui Polichinelle), mai convinşi ca niciodată de starea de sănătate de invidiat a partidului şi de viitorul luminos pe care acesta îl are în faţă.

Dar ce spune Bogdan Olteanu: nr. "1 Bis" în PNL, omul care, alături de Dinu Patriciu, are cea mai mare influenţă asupra deciziilor proclamate cu voce tare de preşedintele-premier Tăriceanu? Uimit de gestul lui Flutur, pe care nu poate să-l înţeleagă, preşedintele Camerei Deputaţilor susţine că: "De mai bine de o săptămână se conturează o poziţie în PNL, poziţie care chiar astăzi urma să fie închisă ca urmare a ultimelor consultări cu reprezentanţii organizaţiilor judeţene... E de aşteptat că practic întregul partid va fi de acord cu susţinerea actualei conduceri şi cu susţinerea actualului Guvern, ca şi cu lansarea discuţiilor cu Theodor Stolojan." Trecând peste amănuntul esenţial că spusele lui Olteanu dezvăluie o realitate cu totul nouă decât cea făcută public până acum: aşa cum au fost prezentate în mass-media, întâlnirile lui Tăriceanu cu organizaţiile dintr-o parte sau alta a ţării nu au avut altă menire decât strângerea rândurilor în jurul preşedintelui şi declararea sprijinului necondiţionat de care acesta se bucură, "problema Stolojan" fiind expediată undeva la "Diverse" - felul în care este abordat subiectul îl plasează în totalitate în fals şi derizoriu. Nu este vorba de o exprimare pripită şi neadecvată sau, cu atât mai puţin, de spusele unui om care întâi vorbeşte şi abia apoi se întreabă ce vrea să spună. Bogdan Olteanu ştie foarte bine ce spune, spusele lui sunt pe deplin consonante cu declaraţiile anterioare ale lui Tăriceanu sau ale altor purtători de cuvinte ai PNL, singurul faţă de care se comite un grav şi nepermis dezacord este Theodor Stolojan...

...Un Theodor Stolojan împotriva căruia s-a declanşat şi se continuă o concentrată operaţiune de discreditare, prin manipularea brutală a mass-media şi a opiniei publice. Ca urmare, oricine citeşte declaraţia lui Olteanu ajunge în modul cel mai firesc la următoarele concluzii: 1. Stolojan şi-a exprimat dorinţa de a reveni în PNL; 2. Stolojan şi-a dat acordul pentru începerea negocierilor în acest sens; 3. Stolojan tranzacţionează de unul singur, abandonându-şi colegii cu care a lansat Platforma Liberală; 4. Stolojan nu a văzut în Platformă nimic altceva decât un vehicul cu care ar putea accede din nou la conducerea PNL. Oricare din cele patru concluzii care se desprind la o primă citire din declaraţia lui Bogdan Olteanu, sau altele asupra cărora nu mai întârziem, sunt în întregime false! Nu au niciun suport în realitate, dar reuşesc să impună în discuţiile publice un subiect care nu creează decât o tot mai cuprinzătoare confuzie. Lansarea "bombei" că Stolojan se întoarce a avut loc cu puţine ore înaintea reuniunii liberalilor din Moldova, la Suceava. Zvonul a fost dublat de o insistentă operaţiune om la om, liderii PNL luându-i personal la telefon pe toţi cei despre care aveau temeri că ar fi ajuns la capătul răbdării. "Staţi liniştiţi, vedeţi-vă de treabă, Stolojan se întoarce, am bătut palma" au fost îndemnurile "calde", "din suflet" cu care oamenii au fost momiţi. Tot ce s-a obţinut a fost o amânare de numai câteva zile. După care, ce trebuia să se întâmple s-a întâmplat. Oameni care sunt infinit mai preocupaţi de criza cu care se confruntă partidul de soarta căruia se simt mai responsabili decât de păstrarea unei funcţii sau altei au făcut pasul în faţă şi şi-au declarat sprijinul pentru Platforma Liberală, un program care conţine multe dintre soluţiile care ar putea duce la salvarea PNL. În locul unor gesturi care să exprime dincolo de orice ambiguitate deschiderea pentru receptarea corectă a situaţiei cu care se confruntă partidul şi disponibilitatea pentru implementarea acelor măsuri care l-ar putea redresa, conducătorii de azi ai partidului liberal, prin declaraţii de tipul celei consemnate sub numele lui Bogdan Olteanu, persistă în practicarea unor politici de ocultare şi de răstălmăcire a adevărului. Deznodământul nu e greu de anticipat: sacrificarea PNL. Sigur, o fac cu sânge rece, imaginându-şi că va fi suficient să fie iertaţi de păcatele lor ca, la ceas de doliu, să invoce cu majuscule, pe ferpare, crezul lor fierbinte în valorile perene ale liberalismului, aşa cum şi l-au imaginat ei. Din păcate, morţii de la groapă nu se mai întorc...