Sărutul dopului

Degustarea unui vin, în general, este o plăcere, degustarea vinurilor de elită este o artă care se învaţă în timp, sunt cărţi şi şcoli speciale pentru acest lucru, este arta în care învăţăm să vorbim cu vinul, să-i punem întrebări şi el să ne răspundă, aceasta doar rotind paharul, apoi să-l < ispitim > mai îndeaproape, mirosindu-l, iar el să se apropie şi mai mult, destăinuindu-se, până se ajunge la o armonie absolută", ne descrie, plin de pasiune, Sergio Faleschini, proprietarul podgoriilor "Vinarte", arta degus-tării vinurilor.

Şi Constatin Croitoru, expert internaţional în domeniu, consideră că acest subiect este unul prea vast şi că degus-tarea este o ştiinţă aflată la graniţa artelor: "Având în vedere că operează cu senzaţii vizuale, olfactive şi gustative, are gradul ei de subiectivitate şi, din acest unghi, seamănă mai mult cu o artă. Totuşi, ea rămâne o ştiinţă, deoarece cunoştinţele profesionale coroborate cu practica degus-tării este singura cale care asigură performanţe certe în acest domeniu. Un degustător devine cu atât mai profesionist cu cât experienţa sa internaţională este mai vastă, deoarece creierul ac-ţionează asemenea unui computer care înmagazinează senzaţiile percepu-te ca pe nişte informaţii stocate în memorie. În aceste condiţii, unii degus-tători experţi internaţionali au capacitatea să identifice medalia pe care un vin degustat ar putea să o obţină într-o anumită confruntare internaţională.

Mihai Rotenberg, proprietarul Cramei "Rotenberg", ne-a spus că, atunci când deschidem o sticlă de vin, aceasta nu trebuie să facă zgomot, exceptând un mic sunet, denumit "sărutul dopului". În cadrul unei degustări, după deschiderea sticlei, dopul trebuie verificat să nu aibă un miros de hârtie sau de mucegai, să nu fie îmbibat cu vin, să fie doar umed în partea de jos. De asemenea, trebuie să fie elastic. La vinurile scumpe se folosesc dopuri de plută. "După ce a fost turnat vinul în pahar, cei care degustă trebuie să observe culoarea vinului, la lumină multă, pe un fond alb. Astfel, prima dată se ia în calcul culoarea. La vinul rose, de exemplu, culoarea este cea a cărnii crude de somon. După aceea, vinul se miroase. Un prim miros este făcut fără să fie agitat vinul, iar mirosul este cel de soi. După aceea se agită vinul, pentru a fi eliberate toate mirosurile. Paharele trebuie să fie mari şi să aibă formă de lalea, pentru a concentra mirosul la nas. Cel de-al doilea miros este mai complet - de flori, de fructe, de cafea şi ciocolată... În general, doam-nele sunt degus-tătoare foarte bune. După miros, se gustă, se trece prin toată gura şi se soarbe puţin. Se simt aromele, aciditatea etc.", ne-a explicat Mihai Rotenberg paşii degus-tării vinului.

Atât producătorii cât şi importatorii organizează degustări, pentru a-şi educa clienţii. În acest sens, Carmen Burducea, managerul "Vinitaly Deluxe" - importator de vinuri de calitate din Italia, ne-a spus: "Ne educăm clienţii prin degustările pe care le facem în locaţiile unde distribuim vinul importat, în vinoteci, în delicaterii. În restaurante, se încearcă asocieri între mâncărurile specifice vinului respectiv, iar feed- backul este excepţional. Discutăm cu clientul, explicăm de la ce cramă provine, prezentăm produsul, iar oamenii sunt foarte deschişi şi curioşi. De obicei ne limităm la o singură cramă, în cadrul unei degus-tări, începem cu vinul alb, după aceea continuăm cu vinul rose şi terminăm cu cel roşu, toate produse în crama respectivă.

În cadrul degustărilor, contează foarte mult momentul în care aces-tea sunt făcute, de temperatura, de starea de spirit, de starea de sănătate, de paharul din care se bea.

Dan Balaban: "E nevoie de 20 de ani să ai super rezultate în domeniu"

"Apa se făcuse vin"

Suntem singurii care atragem toate fondurile europene pentru viticultură