Să începem cu începutul: Constituţia României, Art.148, alin. (2) statuează principiul supremaţiei dreptului European în conformitate cu care "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare".
În 2019, UE a scos la lumină Regulamentul 943/2019 şi Directiva 944/2019 pentru Piaţa internă de energie electrică. Avem, deci, "o biblie UE" pentru Piaţa internă de energie electrică.
ANRE şi-a asumat Regulamentul 943 şi Directiva 944 şi a emis Ordinul 236/2019. Aici, ANRE spune că în trei luni va emite reglementări subsecvente pentru anumite prevederi ale Regulamentului care vin în contradicţie cu prevederile interne.
Ca urmare, ANRE refuză emiterea, la cerere, a Licenţei de agregator independent, existentă în Regulamentul 943/2019 şi Directiva 944/2019 pe motivul că: "În conformitate cu art. 10 alin. (2) din «legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ANRE emite licenţe pentru activităţile enumerate, în continuare, lit. a),.....h). de la acelaşi alin. (2) al articolului menţionat; în prezent, în enumerarea respectivă, nu este inclusă activitatea agregatorului independent»".
ANRE are dreptate - activitatea de agregare nu este inclusă între activităţile din Legea 123/2012 pentru care emite licenţe. Regulamentul UE 943/2019 şi Directiva UE 944/2019 au venit ulterior şi ANRE şi le-a însuşit, având prioritate reglementările interne, prin Ord. 236/2019. Tot aici , în Ordinul 236/2019, la Art. 10, spune ANRE: "În scopul aplicării art. 3, art. 4 lit. d), art. 5 alin. (2)-(5), art. 6 alin. (1) şi art. 9, ANRE modifică reglementările specifice în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor reguli".
Nu este vorba nici pe departe de activitatea de agregare şi de funcţia de agregator sau de agregator independent.
ANRE mi-a refuzat, din motivul citat mai sus, licenţa de agregator independent, solicitată în scrisoarea 03/13.01.2020. înregistrată la ANRE cu nr. 2059 din 14.01.2020 .
Ordinul 236/20.12.2019 prevede, la Art. 4 alin. b) şi c): "Tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară cu respectarea regulilor privind concurenţă pe:
b) pieţele nereglementate
c) bursele de energie electrică
ANRE refuză de ani buni recunoaşterea BRM ca bursă de energie electrică, insistând pe unicitatea OPCOM ca bursă de energie electrică în România. Este adevărat că în Legea energiei 123/2012 OPCOM este prezentată că bursă unică şi platformă unică de tranzacţionare a energiei electrice. Ce faci, însă, dacă ANRE spune că tranzacţiile cu energie electrică se pot desfăşura pe orice piaţă nereglementată? (vezi citatul din Ordinul 236, Art. 4 b, de mai sus).
La întrebarea, nu întâmplătoare, dacă prin recunoaşterea posibilităţii de tranzacţionare pe pieţele nereglementate se înţelege că "contractele bilaterale" sunt deja permise, răspunsul ANRE, dat verbal de domnul Director General Claudiu Dumbrăveanu într-o conferinţă organizată de ANRE pe această temă, a fost: "contractele bilaterale? Da, dar nu cine ştie ce. E important să se respecte reglementările existente!"
Adică cum, domnule Director General? Avem Regulamentul UE 943, avem Directiva UE 944, care au prioritate, ANRE şi le asumă, dar ne cere să nu le respectăm, să circulăm după regulile vechi?
Domnule Dumitru Chiriţă, Preşedinte ANRE, vi se pare normal ce ne cereţi? Să nu respectăm Regulamentul UE pentru Piaţa internă de energie electrică, dar să activăm după legile ANRE, care sunt mult mai restrictive şi care de ani buni îngrădesc dezvoltarea pieţei de energie electrică în sensul liberalizării ei, în sensul introducerii unor noi grade de libertate în activitatea furnizorilor, producătorilor şi consumatorilor, în sensul introducerii unor produse derivate de tranzacţionare, în sensul obţinerii unei libertăţi superioare pentru consumatori în alegerea şi schimbarea furnizorilor, în sensul multiplicării platformelor de tranzacţionare, în sensul eliminării constrângerilor de tranzacţionare etc.? Există Platforme noi de tranzactionare bazate în bună măsură pe tehnologii noi (ex. blockchain), cu posibilităţi practice nelimitate de negociere şi contractare. Noi rămânem încremeniţi în proiect!
De ce, domnule Preşedinte?