OPINII Gazele din Marea Neagră pot fi exportate ca "surplus"

După declaraţii acide din mediul politic, Engie România a dat asigurări că producţia contractată de la Black Sea Oil and Gas va fi livrată majoritar pe piaţa locală şi doar surplusul exportat. Consumul se prăbuşeşte însă rapid în România, iar în lipsa capacităţilor industriale active vom avea mult surplus de exportat şi în cazul zăcămintelor mai mari.

"În noiembrie 2018, Engie a semnat pe 10 ani un contract cu Black Sea Oil and Gas, pentru că suntem un furnizor mare din România. Fără acest contract, investitorii nu ar fi luat decizia finală de investiţie în acel proiect, proiectul nu ar fi fost implementat", a spus luni, Eric Stab, CEO al Engie România, în cadrul unei conferinţe pe teme de energie, în replică la declaraţiile de săptămâna trecută ale prim-vicepreşedintelui PNL, Rareş Bogdan, care se arăta revoltat că statul român nu îşi apară interesele, iar gazul produs în Marea Neagră în acest moment a putut fi contractat pe mai mulţi ani de Engie, în condiţiile în care statul român ar fi trebui să aibă prioritate.

"Suntem un mare furnizor de gaze către clienţii români casnici şi industriali. Dacă va fi suficientă cerere, gazul va merge la consumatorii români. Dacă nu va fi cerere în România, singura soluţie este să îl exportăm, dar marea majoritate a gazelor va rămâne aici în România", a subliniat reprezentantul Engie.

Dar, dacă surplusul va fi foarte mare?

La conferinţa Energia în Priză organizată de ziarul Bursa, săptămâna trecută, reprezentanţii mediului de afaceri, dar şi oficiali din Ministerul Energiei subliniau situaţia gravă cu care se confruntă economia, cu mai multe capacităţi industriale închise din cauza preţurilor mari ale gazelor (industria chimică, îngraşămintele, parte din industria de aluminiu), situaţie care se regăseşte şi în multe state europene. Ceea ce face ca România să respecte deja recomandările de reducere a consumului din partea Comisiei Europene, corecţiile fiind deja foarte mari.

Astfel, după primul semestru consumul de electricitate era cu 5% mai mic, iar cel de gaz cu 13%, tendinţă care părea că se accentuează la începutul semestrului al doilea, când consumul de gaze scăzuse cu 20% în intervalul 1 august-15 septembrie, potrivit datelor centralizate la nivelul CE.

Populaţia nu a simţit încă efectele integrale ale scumpirii de aproape patru ori a gazului faţă de aceeaşi perioadă din 2021, dar companiile o fac deja şi răspund prin reduceri de activitate sau închideri de capacităţi de producţie.

Astfel, contractele cu livrare în ziua următoare, care arată o creştere explozivă în present, când reprezintă grosul pieţei, s-au tranzacţionat în acest an, în septembrie, la preţuri cuprinse între 800 şi 950 lei/Mwh, în vreme ce, în septembrie 2021, tranzacţiile se făceau la 250-430 lei/Mwh.

În 2022, producţia Black Sea Oil and Gas este estimată la 0,5 milioane mc de gaz, iar pe platou, aceasta ar trebui să ajungă la un milion mc, având în faţă un orizont de exploatare de 10 ani. Doar Romgaz produce 5 milioane mc de gaze în present, iar Petrom încă aproape 4 milioane de mc, deci BSOG va avea o cotă de aproximativ 10% din piaţă în curând. Cum consumul tinde să scadă cu o cota dublă, rezultă că Engie poate trece direct la exportul gazului contractat de la BSOG, cererea internă nu va fi suficientă la aceste preţuri.

O întrebare similară se va pune în momentul în care producţia din Marea Neagră va creşte considerabil după intrarea în exploatare a zăcămintelor deţinute de consorţiul dintre Petrom şi Romgaz (compania românească a preluat cota Exxon).

Dacă bună parte din industria autohtonă falimentează până atunci, mai pot fi acuzate companiile că vând gazul extras din Marea Neagră la export, în lipsa cererii interne? Mai ales că Germania are atâta nevoie de gaz după sincopele de la gazoductele Nord Stream, iar România este aşteptată să acţioneze în spiritul solidarităţii europene.