OPINII Pe cine serveşte Mircea Ursache?

Adina Ardeleanu a ales un titlu mortal pentru interviul cu domnul Mircea Ursache, factotumul în ceea ce ce priveşte aşa zisa supraveghere a pieţei de capital. Dacă revedeţi ultima parte a interviului, veţi constata infatuarea cu care se laudă că, el singur, face tot ceea ce făcea vechiul CNVM, ba şi mai repede şi mai ales mai bine. Un bun amic, investitor serios şi bun cunoscător, a întrebat ce a investit Ursache pe piaţa de capital şi de când se dă aşa rotund şi atoate cunoscător. Aşa de bine îşi face datoria, încât imediat ce s-a pornit avalanşa de critici la hotărârea ilegală a domnului Dragoş Bîlteanu de a reduce capitalul social la SIF 1, în baza unui statut rescris aşa cum i-a venit bine, ca să facă absolut ce vrea, fără să dea socoteală, domnul Ursache a declarat că va propune şi, mai ales, va susţine schimbarea statutelor SIF-urilor, ca să dispară orice idee de limită la cvorum şi libertatea SIF-urilor de a deţine acţiuni la toate celelalte SIF-uri.

Pe cine vrea să servească cu aceste modificări? În privinţa cvorumului, SIF 3 nu are nicio problemă. SIF 1 vrea ce vrea Bîlteanu, la fel şi SIF 4 care este condus tot de Bîlteanu. SIF 2 a avut o tentativă de schimbare a statutului în privinţa cvorumului, făcută cu respectarea tuturor prevederilor legale şi a statutului în funcţiune. Propunerea nu a întrunit cvorumul necesar. La SIF 5 nu s-a încercat pentru că nimeni nu a considerat necesar.

Într-adevăr problemele care sunt de competenţa AGEA trebuie să aibă acordul unei majorităţi consistente. După cum a declarat domnul Tudor Ciurezu, preşedintele SIF Oltenia, realizarea unui cvorum de 50% plus o acţiune nu este nicio problemă. Numai 300 dintre acţionari, în ordinea descrescătoare a deţinerilor, au 60% din capitalul social. Aceştia au la dispoziţie trei căi de exercitare a votului - direct, electronic şi prin corespondenţă. Astfel că oricând se poate realiza cvorumul, dacă chestiunea interesează cu adevărat. Altfel facem ca la referendumul de suspendare. Lipsim de la vot ca să nu iasă.

Acceptarea de către ASF ca un SIF să administreze alt SIF a fost şi este o mare greşeală. Conform statutelor, un fost salariat al unui SIF nu poate fi administrator la alt SIF. Cum este admis atunci ca un SIF să administreze un alt SIF? Toate limitările au fost făcute tocmai în ideea de asigurare a unei concurenţe reale între SIF-uri. Ştiu asta deoarece eram deputat în 1991 când s-a votat legea privatizării. Dacă se voia altfel, se înfiinţa numai FPS şi un FPP. Aceeaşi lege a prevăzut şi ca, după cinci ani, cele cinci FPP-uri să devină SIF-uri, realizate prin lege specială în 1996. În 1992 , prin OUG nr 10, s-a elaborat şi statutul cadru al FPP, singurele diferenţe urmînd să fie capitalul social şi adresele fiecăruia. Şi legea de transformare din 1996 a avut prevederi referitoare la cvorum, care era de 1% pentru persoane fizice şi 5% pentru bănci, fonduri de investiţii, de pensii şi alte asemrnea. Din păcate, fostele CA ale celor cinci FPP-uri au văzut în asta un pericol al perpetuării eterne şi au impus limita imposibilă de 0,1%. Să ne bucurăm că s-a reuşit să se îndrepte acea nemernicie şi să rămânem la cei 5%. Cumpărarea reciprocă de acţiuni SIF de către acestea duce automat la ideea de anihilare a voinţei acţionarilor şi, mai ales, la îngrădirea posibilităţilor unui SIF de a-şi realiza propria strategie şi elimină total concurenţa. Am informaţii că s-au făcut intervenţii exploratorii pe această temă şi unele SIF-uri sunt împotrivă. Sper ca să nu se accepte niciodată o astfel de propunere şi mai ales să nu fie hotărâtă fără acceptul liber consimţit al acţionarilor. Şi, foarte important, cu respectarea strictă a votului concertat. Mă refer la interzicerea dreptului de vot al acţionarilor care sunt dependenţi de SIF, care deţin majoritate sau pachet de control. Concertarea trebuie făcută nu la propunerea CA al fiecărui SIF, ci de către ASF, dar nu numai de muşchii domnului Ursache, ci de către o comisie formată din salariaţii ASF. Cineva, care a lucrat peste 20 ani la un SIF, propunea ca toţi acţionarii care deţin peste 0,5% la un SIF, să fie puşi pe listă publică. Astfel, studiind datele registrului comerţului, se determină fără putinţă de eroare care sunt concertările şi care nu. Ştim din anii anteriori care au fost discuţiile şi abuzurile pe această temă.

S-a decelat răspunsul la întrebarea din titlu?