OPINII Plată anticipată, dar cum?

Se vorbeşte despre intenţia guvernului de a impune plata anticipată a impozitului pe tranzacţiile bursiere, derulate pe parcursul anului, până în luna februarie. Această intenţie s-ar afla pe draftul Scrisorii de Intenţie către Fondul Monetar Internaţional. Dacă este bine sau rău, se va vedea în funcţie de modul cum va fi aplicată măsura. În prezent, cei care fac tranzacţii bursiere sunt impozitaţi cu 16%, dar au dreptul la compensarea pierderilor nete din tranzacţiile efectuate după 1 iulie 2010, compensări care se pot aplica timp de 7 ani. Prevederea a fost mai mult decât normală, întrucât se ştie că preţul acţiunilor de la BVB şi RASDAQ au înregistrat pierderi între 65% şi 97% la unele titluri, cu o medie de scădere între 80% şi 85%, mai mare decât a oricărei pieţe de pe oricare continent. În plus, chiar dacă indicii şi preţurile au înregistrat o revenire, aceasta a fost cu mult mai mică decât pe alte pieţe. Dacă stăm şi judecăm la rece, nu ştiu dacă se pot înregistra mai mult de 50-100 inves-titori la bursă, care să nu fi suferit o diminuare a valorii portofoliului mai mică de 40 - 50%. Chiar şi Societăţile de Investiţii Financiare (SIF-uri), care au inregistrat an de an profituri, nu pot spune că şi-au păstrat valoarea portofoliului. Să ne amintim, de exemplu, că BRD a fost cotat maxim la 300.000 lei vechi, echivalent 30 roni, şi acum a depăşit foarte rar şi cu totul accidental 13 lei noi. O acţiune mică TLV (1.000 lei vechi) a fost cotată la 8.000 - 8500 lei, echivalentul a 8 - 8,5 lei noi şi acum nu a depăşit 1,29 lei, iar după ce a trecut data de înregistrare a coborât chiar la 0,99 lei, după ce s-a schimbat guvernul Ungureanu. Acelaşi lucru s-a întâmplat cu acţiunile Antibiotice, Biofarm şi cu oricare alte acţiuni socotite solide, căci nu vreau să mă refer la exotice precum Dafora, Pros-pecţiuni şi altele, sau la IMPACT, care însă afectează alţi investitori decât SIF-urile. Paradoxul este că SIF-urile înregistrează profit, care este şi impozitat la orice vânzare de BRD, indiferent de preţ, deoarece la acestea diferenţa se face faţă de valoarea nominală, aceasta fiind şi valoarea de înregistrare contabilă, cu excepţia cazului, destul de rar, când SIF-urile au mai cumpărat acţiuni BRD pe piaţă, când preţurile au fost mai mici şi astfel şi-au îmbunătăţit media portofoliului, adică au făcut aşa zisa speculaţie pe cădere. Astfel au realizat două lucruri: pe de o parte le-a rămas o sumă de bani, iar pe de altă parte, au crescut valoarea medie a preţului de portofoliu pe acţiunile rămase. Acest fapt conduce la reducerea profitului impozabil, respectiv a impozitului pe profit, la fiecare acţiune vândută. Actualul sistem la care sunt obligaţi investitorii pe piaţa de capital îi defavorizează profund. Căci, dacă într-un trimestru înregis-trează profit, ei trebuie să plătească împozit, deşi au pierderi înregistrate anterior, care ar trebui să fie compensate. Compensarea profitului brut impozabil într-un trimestru se face acum abia în anul următor. Returnarea impozitului plătit degeaba se face astfel cu întârzieri care merg şi până la un an. Norocul investitorilor atenţi şi pricepuţi este acela că în portofoliul acestora se găsesc în permanenţă acţiuni mai scumpe decât preţul curent, astfel că aceştia pot oricând, şi de regulă aşa şi fac, anume operaţia de optimizare fiscală. Astfel vând un pachet de acţiuni, atât de mare cât trebuie, ca să înregistreze o pierdere pe operaţiune, cel puţin egală cu câştigul din alte operaţiuni curente şi să nu trebuiască să plăteas-că niciun impozit pe trimestrul analizat. Beleaua este aceea că faci-nu faci tranzacţii într-un trimestru, ai sau nu ai profit, trebuie să completezi şi să depui declaraţia 225. Altfel poţi primi o amendă drastică. Şi nu înţeleg de ce. Dacă toate SSIF-urile trimit trimestrial la Ministerul Finanţelor Publice datele, de ce trebuie să mă mai duc şi eu? Căci, dacă CNP-ul meu este unic, ministerul trebuie să ştie automat care au fost şi veniturile şi pierderile, plus cele anterioare, care intră la compensare şi softul aplicat trebuie să furnizeze instant lista contribuabililor care au de plătit impozite. Funcţionarii conştiincioşi trebuie numai să ia lista la rând şi să trimită înştiinţări cu impozitul datorat. Personal nu mă deranjează nici dacă lista se trimite la SSIF, care să reţină din contul meu suma datorată, sau acesta mă sună la fiecare sfârşit de lună, ori îmi trans-mite pe e-mail suma pe care trebuie să o asigur ca să plătesc impozitul lunar, aşa cum se întânpla când acesta reţinea impozitul de 1%, înainte de a se schimba codul fiscal.

Mă întreb oare cât impozit pe profitul din tranzacţii a încasat MFP după ce s-a trecut la cota unică de impozitare de 16 %, în locul impozitului diferenţiat de 1% şi 16% ? De un lucru sunt foarte sigur. Numărul conturilor active ale investitorilor la bursă a scăzut de la 17.000 - 18.000 persoane fizice sau juridice la ceva în jur de 5.000 - 6.000. Acum, când se apropie doi ani de la aplicarea noului cod, mă întreb dacă nu cumva statul încasa mai mulţi bani cu vechiul cod de impozitare diferenţiată decât acum cu cota unică. Şi mă refer evident la impozitarea persoanelor fizice, căci persoanele juridice au fost impozitate mereu cu 16%.

Asta s-ar şti numai dacă MFP are cu adevărat oameni pricepuţi care să facă aceste calcule şi mai ales care să poată decide ce este mai bine şi pentru stat şi pentru contribuabil. Din câte ştiu aşa ceva nu prea există. Niciodată funcţionarii de la finanţe nu au ştiut să facă distincţia între ce este bine şi aduce mai mulţi bani la buget şi care măsură aduce pagubă. După cum spunea un fost angajat al aces-tui minister, prostia şi mita sunt înscrise în fişa postului şi se transmit de la o generaţie la alta prin pereţi, indiferent cum şi când se schimbă miniştrii şi guvernele.