Dacă un posesor de bani m-ar întreba dacă e bine să investească pe bursă acum, nu ştiu ce răspuns i-aş da. Nici nu ştiu dacă l-aş încuraja să deturneze banii de la afacerile sale pentru a investi la bursă. Am folosit termenul "deturnare" deoarece nu se puteau face bani mulţi altfel decât în afaceri, referindu-mă, desigur, la bani cinstiţi. Căci, din păcate, sunt multe alte căi neortodoxe de a face bani.
Cel mai mult mă îngrijorează afirmaţiile că bursa a adus cele mai mari câştiguri în 2009, luând ca reper minimele din februarie 2009 comparate cu actualele cotaţii. Aceste statis-tici pot conduce la multe decizii greşite, aşa cum s-a întâmplat la începutul lui 2007. Nici atunci şi nici acum nu s-a ţinut cont de ceea ce înseamnă corecţie.
Dacă ne amintim, în 2006 indicii bursieri au crescut în medie de 2,5 ori, cauza principală fiind aducerea spre normal, adică spre un preţ mai în concordanţă cu valoarea reală a acţiunilor. Propaganda deşănţată făcută atunci acestor creşteri a încurajat intrarea de sume imense comparativ cu perioadele anterioare, fapt care a condus la o evidentă supraevaluare a preţului majorităţii acţiunilor, determinată în special de oferta limitată. Căci această lipsă de ofertă este boala capitală a pieţei de capital româneşti, care se poate diminua şi mai mult prin retragerea de pe piaţă a unor titluri, fie ca urmare a unor oferte obligatorii (vezi RRC, PTR, dar şi altele pentru care se fac presiuni), fie chiar prin retrageri voluntare, tot mai frecvente pe piaţa Rasdaq, în timp ce venirile noi se lasă mult aşteptate.
Deja, în 2007, mulţi investitori se retrăgeau, determinând scăderi importante, iar când criza mondială şi-a arătat colţii, scăderile au devenit catastrofale şi de nesuportat. Mulţi investitori s-au trezit din oameni avuţi şi fără griji, în vădită dificultate sau chiar sărăciţi. Anul 2009, deşi an de criză internă şi internaţională, a produs o corecţie de bun simţ aş zice, care a fost cea mai importantă dintre toate pieţele, în principal datorită faptului că la noi scăzuse cel mai mult. Totuşi, târâş-grăbiş, bursa se mai mişcă, în special datorită speculatorilor. Se profită de orice oportunitate şi asta nu e rău.
Recent, o bună cunoştinţă mi-a spus care a fost ultima sa găselniţă. Profitând de faptul că "Biofarm" nu poate da dividende nici în acest an, urmare deciziei pripite din 2007, când a investit peste 40 milioane lei în acţiuni care erau la cote maxime, precum şi de faptului că preţul acţiunilor SIF este încă foarte scăzut, a vândut acţiuni BIO, un număr cu 7 cifre şi a cumpărat acţiuni SIF5, pentru a beneficia de dividende. Se presupune că SIF5 va da cel mai mare dividend pe acţiune, deoarece are cu adevărat cel mai mare profit, dar şi pentru faptul că acţionarii SIF5 au aflat calea prin care pot forţa mâna administratorilor pentru un dividend decent. Dacă se va ridica pragul de deţinere la 5 % ( şi nu sunt motive să nu se întâmple asta ), preţul acţiunilor SIF, în general, ar putea să mai crească, cu un procent superior indicilor BET şi BET-C, şi va putea face conversia inversă, căci dacă este să fim drepţi, pe termen mediu şi lung, perspectivele "Biofarm" sunt mult mai sigure decât ale celor cinci SIF-uri, care se bazează mult prea mult pe moştenire decât pe activitate profitabilă proprie, din păcate.
Speculaţia la dividend se poate extinde şi la alte titluri. Dacă stăm să analizăm bine, BIO nu este singura acţiune pretabilă la o astfel de speculaţie. Românul nostru, chiar inves-titor la bursă este tot Toma Necredinciosul şi aşteaptă să vadă. Când vor vedea toţi, va fi o buluceală maximă şi ar putea să nu mai iasă nimic la cei mai mulţi. Se vede deja că SIF3 şi SIF4 au aproape acelaşi preţ. Cu tote acestea, SIF4, va da un dividend pe acţiune mai mare, în primul rând pentru că are un număr mai mic de acţiuni. Vânzând acum acţiuni SIF3 pentru a cumpăra acţiuni SIF4 se poate lua un dividend cu circa 30 - 40% mai mare. Fiind acţiuni de aceeaşi categorie (SIF), de regulă, mişcările preţurilor sunt corelate, aşa că, orice se va întâmpla, afacerea va fi câştigătoare. După ce apar convocatoarele pentru AGA şi se va vedea diferenţa de dividend, s-ar putea declanşa o avalanşă de vânzări SIF3 pentru a cumpăra SIF4 şi atunci va creşte diferenţa de preţ în favoarea SIF4. În acel moment, cei care au anticipat, ar putea consemna câştigul (termenul cel mai drag specialiştilor şi speculatorilor) făcând reconversia în condiţii favorabile. Singura condiţie pentru efectuarea unor astfel de tranzacţii este aceea de a poseda acţiuni care se pretează, adică să fii investitor cu state de vechime în piaţă.
NOTĂ: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere. Întreaga responsabilitate privind conţinutul articolului revine autorului.
1. dividende la sifuri?
(mesaj trimis de alf în data de 04.02.2010, 11:12)
si daca sifurile nu dau dividende, acesti clienti fac macar rulaj....
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.02.2010, 17:06)
sEifurile nu dau dividende; acolo se dau salarii, prime ptr. cei de la pupitru...